Într-un sistem educațional adesea dominat de presiunea performanței și a standardizării, proiectul pilot „Școli cu suflet” propune o schimbare de paradigmă: mutarea centrului de greutate de la rezultate abstracte la copilul real, cu nevoile, ritmul și potențialul său unic. Inițiativa, derulată de Fundația Mereu Aproape în parteneriat cu Asociația Supereroilor, s-a încheiat recent, marcând un pas semnificativ în direcția consolidării educației incluzive pentru copiii cu Cerințe Educaționale Speciale (CES).

Proiectul a fost conceput ca un demers educațional și uman deopotrivă, în care empatia nu este un concept teoretic, ci o competență practicată. Pe parcursul a trei luni, 40 de cadre didactice și 10 părinți ai copiilor cu CES au participat la workshopuri desfășurate într-un cadru sigur, deschis dialogului autentic și reflecției critice. Dincolo de transferul de cunoștințe, întâlnirile au creat un spațiu al vulnerabilității asumate, în care participanții au putut să își exprime temerile, frustrările și speranțele legate de educația copiilor.

„Prin aceste workshop-uri am încercat să rezolvăm o barieră emoțională. O barieră în care lucrul cu copiii devine ceva mai personal, ceva mai din suflet”, a subliniat Marius Brăila, președintele Asociației Supereroilor, evidențiind dimensiunea profund relațională a procesului educațional.

Profesorii și părinții, de la perspective diferite la un obiectiv comun

Unul dintre cele mai relevante câștiguri ale proiectului a fost apropierea dintre școală și familie. La început, diferențele de perspectivă erau evidente: profesorii erau concentrați pe atingerea obiectivelor curriculare și pe evaluare, în timp ce părinții își doreau, înainte de orice, înțelegere, acceptare și siguranță emoțională pentru copiii lor. Prin dialog structurat și exerciții aplicate, aceste poziții aparent divergente au fost transformate într-un parteneriat funcțional, orientat spre binele copilului.

„Sunt foarte mulți copii cu aceste Cerințe Educaționale Speciale, fie că vorbim despre dislexie, discalculie sau vorbim despre o zonă mai complicată. Este o provocare într-adevăr pentru orice dascăl dar nu e ceva pe care nu-l putem depăși împreună. Am sperat că reușim și a fost mai mult decât am sperat pentru că părinții și profesorii care au venit la cursuri au spus că se poate întâmpla ceva foarte bun în România din acest punct de vedere”, a precizat Alessandra Stoicescu, președintele Fundației Mereu Aproape.

Nevoia de formare continuă și instrumente aplicabile

Atelierele din cadrul proiectului au fost centrate pe utilizarea unor instrumente practice, adaptabile realității clasei, și pe consolidarea competențelor deja existente ale cadrelor didactice. Mărturiile profesorilor confirmă faptul că formarea inițială nu este suficientă pentru a răspunde complexității situațiilor întâlnite în școala de masă.

„Eu am atestat pentru educație specială, dar nu mi-a fost de ajuns. Mi-am dorit să aprofundez aceste lucruri, pentru a putea răspunde mai bine nevoilor copiilor”, a explicat un cadru didactic participant.

La rândul său, Maria Victoria Șică, profesor de Limba Română, a punctat esența intervenției educaționale: „Copiii aceștia au nevoie, înainte de toate, de empatie. Au nevoie să le spunem că se poate, să îi sprijinim și să nu îi marginalizăm.”

Părinții, parteneri activi în construcția viitorului

Pentru părinți, proiectul a reprezentat mai mult decât un program educațional: a fost perceput ca o investiție pe termen lung în autonomia și demnitatea copiilor lor. Unul dintre tați a sintetizat această miză socială majoră: „Ne dorim ca ai noștri copii să fie contribuabili, nu asistați social. După ce noi nu vom mai fi, ei trebuie să poată trăi pe picioarele lor. Iar acest lucru îl putem obține doar împreună, părinți și dascăli cu suflet.”

Un ghid practic, născut din realitatea clasei

Pentru a asigura sustenabilitatea rezultatelor, echipa proiectului a elaborat un ghid practic destinat cadrelor didactice, bazat pe situații concrete și soluții ușor de aplicat. Ghidul, disponibil gratuit pe platforma www.scolicusuflet.ro, răspunde unei lacune sistemice: mulți profesori lucrează cu elevi cu CES fără a fi beneficiat de instrumente metodologice adecvate în formarea inițială. Documentul este conceput ca un sprijin atât pentru dascăli, cât și pentru părinții copiilor cu CES, facilitând o abordare coerentă și centrată pe copil.

Educația incluzivă începe cu recunoașterea copilului

În România, peste 70.000 de copii sunt înregistrați cu cerințe educaționale speciale. O parte dintre ei au dificultăți specifice de învățare, alții dizabilități vizibile sau invizibile, iar mulți sunt integrați în școli de masă, în contexte educaționale care încă învață ce înseamnă diversitatea.

Sociologul Gelu Duminică a subliniat această tensiune structurală: „Sistemul nostru este ancorat mai degrabă în școală și mai puțin în copil, deși declarativ e invers. Workshop-urile acestea sunt despre a vedea potențialul din fiecare, dincolo de culoare, etnie, dizabilitate sau statut social. Toți avem drepturi egale.”

Continuitate și extindere

Proiectul „Școli cu suflet” nu se oprește aici. Cu sprijinul Inspectoratului Școlar al Municipiului București, inițiativa va continua, iar profesorii participanți la prima serie de workshopuri vor deveni ambasadori ai conceptului în propriile unități de învățământ. Rolul lor va fi esențial în diseminarea principiilor educației incluzive și în alinierea colectivelor didactice la o practică educațională centrată pe empatie.

Interesul manifestat deja de numeroase școli, licee și părinți pentru extinderea programului confirmă relevanța și necesitatea acestui demers. „Școli cu suflet” își afirmă astfel misiunea pe termen lung: aceea de a aduce în educația românească mai multă înțelegere, mai multă responsabilitate comună și, mai ales, mai mult suflet acolo unde copiii au cea mai mare nevoie.

CITEȘTE ȘI Proiect inovator: Muzeele din România, accesibile copiilor cu autism