Casa de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș” din Cluj-Napoca a găzduit, în 24 iunie 2026, de Ziua Universală a Iei, un amplu eveniment dedicat promovării patrimoniului cultural românesc și personalității Virginiei Linul, doctor în etnografie, creator de artă populară și promotor al costumului tradițional românesc. Manifestarea a reunit lansarea volumului „Virginia Linul: Din inima satului, pe scena lumii”, semnat de Camelia Sîncrăian Pop, o expoziție de costume populare, o prezentare de modă din colecția „LinIA Tradițională” și un spectacol folcloric susținut de artiști și ansambluri reprezentative.

Evenimentul a fost organizat de Casa de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș” Cluj-Napoca, Asociația „Salvăm cultura tradițională”, Asociația „Transilvania Vie” și Editura Școala Ardeleană și a adus în atenția publicului importanța patrimoniului cultural imaterial și rolul costumului popular în păstrarea identității culturale românești.

O monografie dedicată unui parcurs de excepție

Momentul central al manifestării l-a constituit lansarea volumului „Virginia Linul: Din inima satului, pe scena lumii”, semnat de Camelia Sîncrăian Pop. La eveniment au fost prezenți Vasile Sebastian Dâncu, Filofteia Pally, Doina Pană, Dorel Cosma și Tudor Sălăgean. Moderatorii întâlnirii au fost Vasile G. Dâncu și Menuț Maximinian, iar amfitrionul serii a fost Flavius Milășan.

Volumul propune o incursiune în activitatea și creația Virginiei Linul, reunind repere biografice, analize antropologice și reflecții asupra modului în care tradiția poate fi reinterpretată în contemporaneitate.

Despre această lucrare, Vasile Sebastian Dâncu a afirmat:

„Această carte propune o întâlnire esențială între creația Virginiei Linul și lectura critică a Cameliei Sîncrăian Pop, între formă și reflecție, între tradiție și modernitate asumată.

Virginia Linul este un creator care nu recuperează folclorul, ci îl transformă. Ea lucrează cu structurile lui profunde, cu ritmul, proporția și gravitatea formelor. Creațiile sale nu reproduc trecutul, ci îl stilizează, îl prelungesc într-un prezent exigent, lipsit de nostalgie.

Cartea Cameliei Sîncrăian Pop oferă cadrul necesar pentru înțelegerea acestui demers. Este o monografie riguroasă, îmbogățită de o analiză antropologică și de un biografism atent controlat, un volum care arată de ce tradiția nu este decor și de ce modernitatea nu înseamnă ruptură.

Textul și ilustrațiile bogate construiesc împreună sensul. Nu este o carte care se răsfoiește grăbit. Ea trebuie citită și privită cu atenție, fiindcă este despre oameni vii, despre gesturi reale, despre o relație vie cu memoria culturală: un volum despre responsabilitate, continuitate și formă.”

Portul popular, expresie a identității și spiritualității românești

Volumul reunește și aprecieri semnate de personalități din domeniul culturii și vieții publice, care evidențiază contribuția Virginiei Linul la promovarea patrimoniului românesc.

„Virginia Linul a înțeles că portul românesc reprezintă emanația esenței spiritualității, a sufletului nostru, deschis în fața celor care doresc să-i simtă pulsul, să-i deslușească și să-i aprofundeze tainele cu vechime milenară, că straiele populare oferă informații precise despre modul de viață, concepția și activitățile întemeietorilor noștri de neam, dar și despre puterea lor creatoare, credința lor și modul ei de manifestare, altfel spus, el exprimă reverberația credinței strămoșești”, a precizat Filofteia Pally.

La rândul său, Doina Pană apreciază parcursul profesional al Virginiei Linul:

„O carte despre un om cu totul special care, prin talent, muncă și dăruire uriașă, a parcurs drumul de la meșter popular la promotor al valorilor neamului românesc: doctor în etnografie, creator de artă populară și de modă inspirată din arta populară, pedagog care insuflă copiilor dragostea pentru portul popular românesc și patriot care înscrie România în Cartea Recordurilor.

Un om frumos la minte, trup și suflet, trimis de Dumnezeu ca o binecuvântare”, a explicat Doina Pană.

Camelia Sîncrăian Pop: „Virginia Linul este ambasadoarea deplină a frumuseții, originalității și esteticii românești”

În volum, Camelia Sîncrăian Pop conturează portretul unei personalități care și-a dedicat activitatea cercetării, conservării și valorificării costumului popular românesc.

„O admir pe Virginia Linul și o iubesc, deopotrivă, pentru că face parte din galeria românilor adevărați care adaugă din lumina lor corolei de strălucire ce învăluie România atunci când se dăruiește lumii, unică și binecuvântată. Ea este ambasadoarea deplină a frumuseții, originalității și esteticii românești. Prin talentul și munca ei, Virginia Linul nu doar păstrează vie tradiția strămoșească, ci o și înalță, făcând-o să lumineze din nou, mai strălucitor cu fiecare piesă de port tradițional creată sau reînviată. O dăruiește lumii spre îmbucurare, o face testament de neam și țară, brand original, unic în lume.

Prin talentul și credința ei, Virginia Linul a reînviat portul popular românesc, transformându-l din moștenire în misiune. În Casa Costumului Popular din Salva, tradiția devine artă vie, iar frumusețea autentică a României se deschide lumii. Virginia Linul este ambasadoarea neobosită a patrimoniului nostru cultural, o făuritoare de lumină și identitate”, a declarat Camelia Sîncrăian Pop.

Autoarea amintește și contribuția Virginiei Linul la inițierea proiectului „Ziua Națională a Portului Popular din România”, demers care, cu sprijinul ministrului de atunci Doina Pană, a fost consacrat prin Legea nr. 102/2015 și este celebrat anual în a doua duminică a lunii mai.

Volumul evocă, de asemenea, cele două recorduri mondiale omologate de Guinness World Records, stabilite la Năsăud în 14 mai 2017: reunirea a 9.643 de persoane îmbrăcate în costum popular și participarea a 9.506 persoane la dansul tradițional „Roata de la Runcu Salvei”.

„Prin viziune și rigoare remarcabile, Virginia Linul a reușit să transpună tradiția într-un demers colectiv viu, configurând-o ca pe o formă contemporană de expresie a memoriei culturale. Creațiile și inițiativele sale nu se limitează la conservarea patrimoniului cultural românesc, ci contribuie activ la reinterpretarea și revitalizarea acestuia, facilitând o conexiune autentică între trecut și prezent. Astfel, tradiția devine nu doar un reper identitar, ci și un spațiu dinamic de dialog și continuitate culturală.

Prin talentul și credința ei, portul popular românesc devine mai mult decât moștenire, devine misiune. În Casa Costumului Popular din Salva, tradiția se regăsește ca artă vie, iar frumusețea autentică a României se deschide lumii întregi, cu demnitate și autenticitate. Virginia Linul este, astfel, nu doar un creator vizionar, ci și o conștiință călăuzitoare, care dă sens, continuitate și lumină identității noastre culturale”, a conchis Camelia Sîncrăian Pop.

Tradiția, pusă în valoare prin expoziție, modă și folclor

Programul manifestării a inclus o expoziție de costume populare și prezentarea de modă din colecția „LinIA Tradițională”, prin care elemente specifice costumului tradițional românesc au fost reinterpretate într-o expresie contemporană.

Seara s-a încheiat cu un spectacol folcloric susținut de Anuța Motofelea, Diana Tănasă împreună cu DoReMi ART School, Ansamblul Folcloric „Junii Cetății” din Rupea și Ansamblul Folcloric Studențesc „Mărțișorul” din Cluj-Napoca, momente artistice care au completat mesajul cultural al evenimentului și au evidențiat diversitatea și vitalitatea tradițiilor românești.

Virginia Linul: „Tradiția nu trebuie înghețată, ci trăită și reinventată”

La rândul său, Virginia Linul a vorbit despre relația dintre tradiție, creație și identitate, subliniind că portul popular trebuie să rămână o expresie vie a comunității.

„Costumul popular ne identifică cu locul nașterii, cu pământul strămoșesc, este firul nevăzut care ne leagă de rădăcini și de cine suntem cu adevărat. În trecut, femeile din satele noastre își imaginau propriile modele, iar comunitatea le primea firesc, ca parte vie din identitatea ei. Astăzi, eu duc mai departe acest meșteșug cu responsabilitatea de a crea, de a inova și de a lăsa tradiția să trăiască și să se transforme prin creație.

Tradiția nu trebuie înghețată, ci trăită și reinventată, pentru că folclorul încremenit își pierde puterea de a inspira. Costumul popular trebuie purtat ca să aibă viață. Iar prin el, noi, ca popor, ne ducem mai departe povestea unică în lume”, a declarat Virginia Linul.

Manifestarea organizată la Cluj-Napoca a reunit cercetarea, patrimoniul și creația artistică într-un program dedicat costumului popular românesc. Lansarea volumului, expoziția, prezentarea de modă și spectacolul folcloric au completat un eveniment care a pus în lumină contribuția Virginiei Linul la promovarea și valorificarea tradițiilor românești.

CITEȘTE ȘI Ce știe un profesor bun? Noua cercetare OCDE arată de ce pedagogia contează