Adolescenții din statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) raportează niveluri tot mai scăzute de satisfacție față de viață și se confruntă cu provocări diferite în ceea ce privește starea de bine socială și emoțională, potrivit unui nou raport publicat de organizație în iulie 2026. Documentul evidențiază că, deși sănătatea mintală a tinerilor s-a deteriorat în ultimii ani, vulnerabilitățile nu sunt identice în cazul fetelor și al băieților, ceea ce impune politici și măsuri adaptate fiecărei categorii.

Intitulat Enhancing Adolescent Social and Emotional Well-being, raportul analizează date internaționale privind adolescenții cu vârste cuprinse, în principal, între 11 și 15 ani și reunește informații din surse precum OECD Child Well-being Data Portal, studiul Health Behaviour in School-aged Children (HBSC), Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA) și alte cercetări internaționale.

Satisfacția față de viață a adolescenților este în declin

Potrivit raportului, proporția adolescenților care declară un nivel scăzut al satisfacției față de viață a crescut, în medie, cu aproximativ 40% între 2013–2014 și 2021–2022 în statele OCDE. Totodată, tot mai mulți tineri afirmă că se simt triști, iritabili sau nervoși în mod frecvent.

Analiza arată că fetele raportează, în general, niveluri mai reduse ale stării de bine decât băieții. În funcție de indicatorul analizat, ele sunt între 1,65 și 2,5 ori mai predispuse să declare o satisfacție scăzută față de viață. De asemenea, 44% dintre fetele cu vârste între 11 și 15 ani raportează o stare psihică precară, comparativ cu 23,5% dintre băieți.

Fetele și băieții se confruntă cu provocări diferite

Raportul subliniază că diferențele dintre fete și băieți nu înseamnă că unii sunt afectați mai mult decât ceilalți, ci că tiparele de vulnerabilitate sunt diferite.

În cazul fetelor, sunt raportate mai frecvent:

• anxietatea și depresia;
• nemulțumirea față de propria imagine corporală;
• presiunea academică;
• niveluri mai ridicate de stres;
• vulnerabilitatea la experiențe negative în mediul online și auto-vătămarea.

În schimb, băieții sunt mai predispuși la:

• comportamente agresive;
• implicarea în conflicte fizice și bullying;
• tulburări de conduită;
• asumarea unor comportamente riscante;
• dezangajare școlară și dificultăți privind performanța academică.

Raportul arată, de asemenea, că, deși fetele raportează mai frecvent tentative de auto-vătămare și probleme de sănătate mintală internalizate, băieții au un risc semnificativ mai mare de suicid consumat.

Presiunea școlară este resimțită diferit

Experiența școlară diferă, de asemenea, între fete și băieți.

Fetele declară mai frecvent că se simt copleșite de activitatea școlară și percep o presiune academică mai mare din partea școlii și a familiei. În același timp, raportul arată că băieții tind să întâmpine mai multe dificultăți legate de implicarea în procesul de învățare, performanța școlară și experiențele pozitive în mediul educațional. Aceste diferențe sunt influențate de o combinație de factori individuali, sociali și culturali, inclusiv de normele și stereotipurile de gen analizate în raport.

Familia, școala și mediul digital au un rol esențial

Raportul evidențiază că starea de bine a adolescenților este influențată de mediile în care aceștia trăiesc și se dezvoltă: familia, școala, comunitatea și spațiul digital. Aproximativ o treime dintre adolescenții din statele OCDE afirmă că întâmpină dificultăți în comunicarea cu părinții, iar autorii documentului consideră că întărirea relațiilor familiale și dezvoltarea unor medii școlare favorabile pot contribui la prevenirea dificultăților emoționale și comportamentale.

Documentul atrage atenția și asupra influenței tot mai mari a mediului online asupra adolescenților și recomandă dezvoltarea unor spații digitale mai sigure, alături de consolidarea competențelor digitale și a măsurilor de prevenție.

Politici adaptate nevoilor adolescenților

Concluzia raportului este că politicile dedicate sănătății mintale și stării de bine a adolescenților ar trebui să țină cont de diferențele observate între fete și băieți. OCDE recomandă consolidarea intervențiilor timpurii, dezvoltarea programelor de sprijin în școli și comunități, implicarea familiilor și crearea unor medii educaționale și digitale care să răspundă nevoilor specifice ale tinerilor.

Autorii subliniază însă că diferențele identificate nu pot fi explicate printr-un singur factor. Dezvoltarea adolescenților este influențată de o combinație de factori biologici, psihologici, sociali și culturali, iar politicile publice trebuie să reflecte această complexitate.

În ansamblu, raportul transmite un mesaj clar: îmbunătățirea stării de bine a adolescenților necesită intervenții coordonate în familie, școală, comunitate și mediul digital, iar răspunsurile trebuie adaptate provocărilor specifice cu care se confruntă fetele și băieții, fără a pierde din vedere nevoile comune ale tuturor tinerilor.

CITEȘTE ȘI Ce știe un profesor bun? Noua cercetare OCDE arată de ce pedagogia contează