Inteligența artificială a intrat deja în rutina de învățare a unei părți importante dintre elevii români, însă utilizarea frecventă a instrumentelor AI nu înseamnă automat și dezvoltarea competențelor necesare pentru folosirea lor eficientă, critică și responsabilă. Datele PISA 2025 arată că 40% dintre elevii români de 15 ani folosesc cel puțin o dată pe săptămână chatboturi AI pentru a-i ajuta să învețe, în timp ce 57% dintre elevi se situează sub Nivelul 3 în evaluarea PISA privind rezolvarea computațională a problemelor. Cele două rezultate provin din dimensiuni diferite ale evaluării, dar aduc în prim-plan aceeași provocare pentru școală: accesul la tehnologie trebuie însoțit de competențe reale de utilizare.
Rezultatele PISA 2025, publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) la 8 septembrie 2026, includ pentru prima dată evaluarea rezolvării computaționale a problemelor. În cazul României, 7.725 de elevi din 322 de școli au participat la evaluare, iar datele au îndeplinit standardele de calitate stabilite de PISA.
PISA 2025: cât de des folosesc elevii români chatboturile AI
Potrivit datelor PISA, 40% dintre elevii români au declarat că folosesc chatboturi AI pentru a-i ajuta să învețe cel puțin o dată pe săptămână. Procentul este inferior mediei OCDE, de 46%, dar arată că inteligența artificială a devenit deja un instrument prezent în activitatea școlară a unei proporții semnificative de adolescenți.
Utilizarea chatboturilor nu se limitează la obținerea unor explicații pentru teme. 33% dintre elevii români spun că folosesc AI pentru documentarea inițială atunci când încep să studieze un subiect nou, 31% pentru a rezuma un text pe care trebuie să îl citească, iar 33% pentru redactarea unor texte necesare unor sarcini școlare. În medie, în țările OCDE, procentele corespunzătoare sunt de 31%, 30% și, respectiv, 29%.
Un alt indicator arată cât de răspândită a devenit utilizarea acestor instrumente. Doar 9% dintre elevii români au declarat că nu folosesc niciodată sau aproape niciodată chatboturi AI pentru niciuna dintre activitățile școlare analizate de PISA. La nivelul OCDE, proporția este de 14%.
Datele arată, așadar, o prezență consistentă a inteligenței artificiale în modul în care elevii caută informații, lucrează cu texte sau își pregătesc sarcinile școlare. Ele nu spun însă, prin ele însele, cât de bine sunt pregătiți elevii să evalueze răspunsurile generate, să verifice informațiile sau să utilizeze AI fără să își abandoneze propriul proces de gândire.
57% dintre elevii români sunt sub Nivelul 3 la rezolvarea computațională a problemelor
O altă componentă a PISA 2025 a urmărit modul în care elevii rezolvă probleme folosind instrumente și practici computaționale. Evaluarea a analizat capacitatea elevilor de a utiliza instrumente precum cele de modelare sau programare, de a realiza experimente, de a analiza date și de a construi sau depana produse digitale. În același timp, evaluarea a inclus și dimensiuni legate de învățarea autoreglată, precum monitorizarea progresului, adaptarea strategiilor și evaluarea propriei performanțe.
În România, scorul mediu la rezolvarea computațională a problemelor a fost de 442 de puncte, sub media OCDE. În cadrul acestei scale, Nivelul 3 reprezintă un reper util: elevii aflați la acest nivel încep să demonstreze cunoștințe și competențe suficient de solide pentru a progresa mai rapid, putând, de exemplu, să combine mai multe comenzi pentru a construi programe funcționale și să realizeze experimente controlate de bază. OCDE precizează însă că pe această scală nu există un prag formal de competență de bază.
Potrivit datelor prezentate de ICDL Romania în comunicatul transmis după publicarea rezultatelor PISA, 57% dintre elevii români se situează sub Nivelul 3 la rezolvarea computațională a problemelor. Rezultatul nu trebuie interpretat ca o măsură directă a „alfabetizării AI”, deoarece evaluarea PISA și utilizarea chatboturilor măsoară dimensiuni diferite. El oferă însă un indicator relevant asupra competențelor necesare pentru rezolvarea problemelor într-un mediu digital.
Diferența dintre cele două rezultate este importantă. Faptul că un elev utilizează frecvent un chatbot nu demonstrează automat că știe să construiască, să testeze sau să depaneze soluții digitale ori că poate evalua critic informațiile pe care le primește de la un sistem de inteligență artificială.
ICDL Romania formulează această distincție într-o manieră directă: „Accesul la un chatbot nu este echivalent cu alfabetizarea AI”, susține organizația.
În această perspectivă, problema nu este doar cât de repede ajunge inteligența artificială în mâinile elevilor, ci și dacă școala reușește să construiască acele competențe care le permit să înțeleagă, să verifice și să utilizeze tehnologia în mod responsabil.
Alfabetizarea AI înseamnă mai mult decât utilizarea unui chatbot
Pentru elevi, alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale presupune competențe care depășesc utilizarea tehnică a unei aplicații. Potrivit ICDL Romania, elevii trebuie să poată evalua critic informațiile generate de AI, să identifice posibile erori și limite, să își protejeze datele personale, să respecte integritatea academică și să utilizeze tehnologia fără să renunțe la propria gândire.
Această perspectivă este relevantă mai ales într-un moment în care AI este deja folosită pentru documentare, redactare, rezumarea textelor și alte activități școlare. Datele PISA arată amploarea utilizării, însă competențele necesare pentru o utilizare sigură și critică trebuie dezvoltate prin educație.
ICDL Romania susține că integrarea AI în școală ar trebui să fie legată de obiectivele pedagogice și de modul în care sunt proiectate activitățile de învățare și evaluare.
„Principiul de la care pornește GhidAIEDU.ro este că integrarea AI trebuie să fie o decizie pedagogică, nu doar una tehnologică. Inteligența artificială ar trebui utilizată acolo unde aduce valoare reală învățării, păstrând profesorul, gândirea critică și obiectivele educaționale în centrul procesului și adaptând procesul de evaluare”, susține ICDL Romania.
Ideea este susținută și de datele PISA, care tratează rezolvarea computațională a problemelor ca pe un ansamblu de competențe ce include nu doar utilizarea unor instrumente digitale, ci și experimentarea, analiza datelor, construirea și depanarea unor produse digitale și capacitatea elevului de a-și regla propriul proces de învățare.
Banca Mondială: România are un ecosistem activ, dar fragmentat
Rezultatele PISA apar la scurt timp după publicarea raportului „Artificial Intelligence in Romania’s Pre University Education”, realizat de Banca Mondială și publicat la 2 septembrie 2026. Documentul analizează situația utilizării inteligenței artificiale în educația preuniversitară din România și propune o foaie de parcurs pentru integrarea AI în sistemul public de educație.
Raportul descrie un ecosistem românesc de educație digitală activ, dar încă fragmentat. Documentul arată că experimentarea și inovarea la nivel local și în sectorul privat avansează mai repede decât coordonarea la nivel de sistem, iar una dintre provocările importante este trecerea de la inițiative izolate la mecanisme comune, standarde și forme de cooperare care pot fi extinse la nivel național.
În raport, ICDL Romania este menționată explicit, alături de Asociația Oamenilor de Afaceri din România, în categoria organizațiilor care contribuie la dezvoltarea standardelor de competențe pentru alfabetizarea AI. Banca Mondială prezintă, între inițiativele analizate, programul 3DUTECH – AI Empowered, derulat în anii 2025–2026, prin care au fost create 20 de hub-uri AI în licee, iar profesori și elevi au participat la formare și certificare internațională. Raportul menționează că, în 2025, au fost certificați 50 de profesori și peste 400 de elevi.
Documentul include, de asemenea, inițiativa RoboHub & ICDL Romania „Introduction to AI”, un proiect pilot lansat în aprilie 2023 pentru familiarizarea elevilor cu noțiuni fundamentale despre inteligența artificială, modul în care funcționează aceasta, aplicațiile sale și provocările sociale asociate.
Ce recomandă Banca Mondială pentru perioada 2026–2027
Raportul Băncii Mondiale formulează mai multe recomandări pentru integrarea AI în educația preuniversitară. Printre prioritățile imediate pentru perioada 2026–2027 se află adoptarea și operaționalizarea unor orientări naționale privind utilizarea etică și responsabilă a inteligenței artificiale în educație, împreună cu o foaie de parcurs care să transforme aceste orientări în măsuri concrete pentru școli.
O altă direcție vizează formarea profesională a profesorilor și directorilor de școli. Banca Mondială recomandă ca dezvoltarea profesională să se concentreze mai mult pe aplicarea concretă la clasă și pe sprijinul acordat ulterior formării, inclusiv prin mentorat și învățare între colegi. Pentru 2026–2027, raportul propune, între altele, orientarea formării către utilizarea efectivă a instrumentelor digitale și AI în predare și învățare.
Raportul recomandă, totodată, integrarea competențelor digitale și AI în curriculum și evaluare. Pentru perioada 2026–2027, documentul propune o bază transversală pentru toți elevii, care să includă utilizarea critică a instrumentelor generative, alfabetizarea datelor și conștientizarea dimensiunilor etice. Totodată, sunt recomandate orientări curriculare clare privind utilizarea eficientă a AI și, pe termen mai lung, adaptarea evaluărilor astfel încât acestea să poată măsura raționamentul, verificarea și reflecția elevilor.
Un principiu important al raportului este și cel al echității. Banca Mondială recomandă ca sprijinul pentru utilizarea AI să fie orientat cu prioritate către școlile dezavantajate și către comunitățile în care riscul de abandon școlar este ridicat, astfel încât tehnologia să nu amplifice diferențele deja existente între elevii care au acces la dispozitive, conectivitate și sprijin educațional acasă și cei care nu beneficiază de aceleași resurse.
GhidAIEDU.ro, resursa prezentată de ICDL Romania pentru școli
În această discuție, ICDL Romania readuce în atenția profesorilor, directorilor și școlilor GhidAIEDU.ro, un ghid practic și gratuit pentru integrarea inteligenței artificiale în procesul educațional. Ghidul a fost lansat în 2026 și este destinat școlilor din România.
Potrivit ICDL Romania, GhidAIEDU.ro oferă orientări pentru utilizarea AI în predare, evaluare și feedback, exemple de scenarii didactice, recomandări privind protecția datelor și integritatea academică, precum și modele de decizie pentru școlile care analizează adoptarea unor instrumente bazate pe inteligență artificială.
Ghidul este prezentat de ICDL Romania nu ca un manual tehnic, ci ca un instrument de orientare profesională, care urmărește să sprijine utilizarea responsabilă a AI și să fie completat de dezvoltarea competențelor digitale și de AI literacy în educație. Accesul este gratuit pentru școlile din România.
Mesajul central al inițiativei este că utilizarea inteligenței artificiale nu poate fi redusă la alegerea unei aplicații sau la familiarizarea elevilor cu un chatbot. În școală, tehnologia trebuie raportată la obiectivele de învățare, la competențele pe care elevii trebuie să le dezvolte și la responsabilitatea profesorului de a ghida procesul.
De la „folosesc AI” la „știu să folosesc AI”
Datele PISA 2025 și raportul Băncii Mondiale conturează o realitate în care tehnologia a ajuns deja în activitatea de învățare, însă cadrul educațional necesar pentru utilizarea ei eficientă trebuie încă consolidat. 40% dintre elevii români folosesc săptămânal chatboturi AI pentru a-i ajuta să învețe, în timp ce 57% se află sub Nivelul 3 în evaluarea PISA privind rezolvarea computațională a problemelor. Cele două rezultate nu stabilesc o relație de cauzalitate și nu măsoară aceeași competență, dar arată că simpla utilizare a tehnologiei nu poate fi confundată cu stăpânirea competențelor digitale.
Pentru școală, provocarea devine astfel mai complexă decât introducerea unor noi instrumente în procesul de predare. Este nevoie de competențe care să le permită elevilor să înțeleagă cum funcționează tehnologiile pe care le folosesc, să verifice informațiile, să recunoască limitele și erorile, să își protejeze datele și să își păstreze autonomia intelectuală.
În formularea ICDL Romania, miza este trecerea de la simpla utilizare a inteligenței artificiale la capacitatea de a o utiliza critic, sigur și responsabil. Iar recomandările Băncii Mondiale duc discuția mai departe, către nevoia unor repere naționale, formare profesională, competențe integrate în curriculum și evaluare și măsuri care să asigure acces echitabil la noile tehnologii.
Inteligența artificială este deja folosită de elevi, iar întrebarea nu mai este dacă tehnologia va ajunge în școală, ci dacă elevii, profesorii și instituțiile vor avea competențele și reperele necesare pentru a o folosi în mod responsabil și cu valoare reală pentru învățare.
Despre ICDL Romania
ICDL Romania este operatorul național al standardului internațional de certificare a competențelor digitale ICDL și derulează programe de certificare, proiecte educaționale și parteneriate cu școli, instituții, organizații și sectorul privat pentru dezvoltarea competențelor digitale necesare în educație, pe piața muncii și în societatea digitală.
