Biblioteca școlară în era digitală: cum modelează gândirea critică și interesul pentru lectură al elevilor – Interviu cu Șimon Sanda-Teodora

Digitalizarea a schimbat profund modul în care elevii caută și procesează informația, iar atenția lor este tot mai des împărțită între resurse educaționale și fluxul rapid al mediului online. În acest peisaj, biblioteca școlară își păstrează relevanța nu prin conservarea unui model tradițional, ci prin capacitatea de adaptare și prin implicarea directă în viața elevilor.

Șimon Sanda-Teodora, bibliotecar la Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din Reghin, conturează o perspectivă clară asupra acestui rol în schimbare: biblioteca devine un spațiu activ de învățare, socializare și orientare informațională, în care lectura este susținută prin inițiative adaptate generației actuale. Prin cluburi de lectură, activități creative și promovarea constantă a cărților atât fizic, cât și în mediul online, biblioteca funcționează ca un punct de echilibru între educația clasică și noile forme de acces la cunoaștere, contribuind discret, dar constant, la formarea gândirii critice și a interesului autentic pentru lectură.

Reporter: Puteți relata, pe scurt, parcursul dumneavoastră profesional și cum ați ajuns să lucrați în biblioteca liceului?

Șimon Sanda-Teodora: Am absolvit Facultatea de Litere și mi-am dorit mereu să lucrez cu copiii. Pentru mine, a fost important să rămân aproape de mediul educațional și să pot contribui la formarea lor. Întoarcerea la Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din Reghin are și o valoare personală, pentru că aici am absolvit si eu liceul. A fost, într-un fel, o revenire acasă. Din toamna anului 2015 lucrez ca bibliotecar, iar acest rol mi-a oferit ocazia să îmbin pasiunea pentru cărți cu lucrul direct cu elevii, într-un mod mai apropiat și mai flexibil.

Rep.: Ce v-a atras în mod special la domeniul biblioteconomiei și al lucrului cu elevii?

Ș.S.T.: M-a atras în mod special partea de organizare și structură a bibliotecii. Biblioteconomia este un domeniu bazat pe disciplină si ordine iar acest lucru mi se potrivește. In același timp, mi-am dorit să lucrez cu elevii, iar biblioteca mi-a oferit ocazia să fiu aproape de ei într-un mod mai deschis și mai relaxat.

Rep.: Cum definiți rolul bibliotecii într-o instituție de învățământ liceal, în contextul actual, și în ce măsură contribuie aceasta la formarea competențelor de învățare ale elevilor?

Ș.S.T.: Biblioteca are un rol de sprijin în viața liceului. Nu este doar un loc de unde elevii împrumută cărți, fie pentru lecturile obligatorii, fie pentru interes personal sau relaxare. Sunt elevi care, în așteptarea autobuzului aleg să își petreacă timpul în bibliotecă, unde își fac temele sau socializează. Uneori participă și la activități organizate aici, cum ar fi clubul de lectură sau clubul de teatru. În acest fel, biblioteca oferă un spațiu liniștit în care elevii pot învăța, se pot organiza mai bine și își pot petrece timpul într-un mod util.

Rep.: Ce tipare observați în comportamentul de lectură al elevilor din ultimii ani?

Ș.S.T.: În ultimii ani observ că elevii citesc mai mult atunci când au o nevoie clară, de exemplu pentru școală, pentru lecturile obligatorii.Totuși, există și elevi care citesc din plăcere. De multe ori, aleg cărți ale unor autori care sunt în trend sau titluri pe care le văd promovate pe rețelele de socializare. Dacă o carte apare des în online, vin și o caută și la bibliotecă. În general, sunt atrași de lecturi mai accesibile și de povești care sunt aproape de vârsta și preocupările lor.

Rep.: Care sunt principalele provocări în stimularea interesului pentru lectură în rândul tinerilor?

Ș.S.T.: Una dintre principalele provocări este faptul că telefonul și rețelele de socializare sunt o concurență puternică pentru lectură. De asemenea, este important ca biblioteca să țină pasul cu aparițiile noi și cu titlurile promovate în mediul online, pentru că elevii sunt atrași de aceste cărți. O altă provocare este bugetul tot mai redus alocat bibliotecilor, de aceea ne bazăm mult pe donații sau pe proiecte derulate în școală, prin care putem obține cărți noi. Mă bucur de fiecare dată când oamenii se implică și se deschid către astfel de inițiative, iar împreuna cu profesorii si elevii încercăm să găsim soluții.

Rep.: Ce strategii sau activități ați implementat pentru a încuraja lectura?

Ș.S.T.: Încerc să mențin biblioteca într-o schimbare permanentă prin decorațiuni tematice, pentru a-i surprinde pe elevi și a le stârni curiozitatea de a veni. In urma cu câțiva ani am inițiat clubul de lectură, care se desfășoară lunar, în afara orelor de curs, într-un mediu relaxat, cu dezbateri și uneori vizionări de ecranizări ale cărților citite. Începând cu anul trecut școlar am inițiat clubul de teatru, în urma participării mele la un curs specific din dorința elevilor de a avea o astfel de activitate în liceu, ambele desfășurându-se înafara orelor de curs și oferindu-le elevilor un spațiu în care își pot exprima creativitatea.

În colaborare cu profesorii organizez activități tematice și încerc să atrag cât mai mulți elevi în bibliotecă. Tot în acest scop folosesc și pagina de Facebook și Instagram a bibliotecii pentru promovarea activităților.

Rep.: Cum a influențat digitalizarea modul în care elevii accesează informația?

Ș.S.T.: Digitalizarea a schimbat mult modul în care elevii caută informații. În prezent, majoritatea lor apelează mai întâi la internet pentru documentare, pentru că este rapid și ușor de accesat. Totuși, acest lucru a redus într-o oarecare măsură utilizarea surselor tradiționale, precum cărțile din bibliotecă. Rolul meu este să îi învăț să facă diferența între informația corectă și cea mai puțin relevantă și să îi îndrum și spre surse sigure, inclusiv din bibliotecă.

Rep.: Care sunt câteva titluri sau autori pe care îi considerați esențiali pentru formarea unui licean?

Ș.S.T.: Pentru formarea unui licean sunt importante atât lecturile clasice, cât și cele contemporane, care le pot trezi interesul pentru citit. Dintre autorii clasici, consider esențiali scriitori precum I L Caragiale, Mihai Eminescu, Ioan Slavici sau Liviu Rebreanu, care contribuie la o bază culturală solidă. Din literatura universală, pot spune că elevii sunt atrași de autoarea Agatha Christie, cunoscută pentru romanele sale polițiste, pline de mister și suspans, care îi captează ușor pe cititori. În același timp, elevii sunt atrași de literatura contemporană, cum ar fi John Green, ale cărui povești sunt potrivite vârstei lor, dar și Ruta Sepetys, ale cărei romane istorice, inspirate din fapte reale, sunt foarte apreciate de adolescenți.

Rep.: Cum poate lectura contribui la dezvoltarea gândirii critice și a empatiei?

Ș.S.T.: Lectura îi ajută pe elevi să vadă lucrurile din mai multe perspective și să înțeleagă mai bine situațiile și personajele despre care citesc. Astfel, își dezvoltă empatia, pentru că ajung să se pună în locul altora. În același timp, atunci când citesc, sunt nevoiți să gândească, să compare idei și să își formeze propriile păreri, nu doar să primească informația. În felul acesta se dezvoltă și gândirea critică.

Rep.: Cum vedeți evoluția rolului bibliotecarului în educația viitorului?

Ș.S.T.: Cred că rolul bibliotecarului nu va fi unul ușor, dar va rămâne important. Se va schimba în timp și va trebui să se adapteze și să se reinventeze constant, în funcție de nevoile elevilor și de modul în care evoluează educația. Bibliotecarul va rămâne un sprijin pentru elevi, atât în orientarea spre lectură, cât și în accesarea corectă a informațiilor.

CITEȘTE ȘI Bibliotecile de-a lungul istoriei: de la arhive sacre la ecosisteme digitale ale cunoașterii

Au consemnat Oana-Bianca MĂRGINEAN și Adriana MĂRGINEAN