Comisia Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au lansat primul cadru european pentru alfabetizarea în inteligență artificială destinat învățământului preuniversitar. Documentul, elaborat împreună cu experți internaționali și cu sprijinul organizației CodeAI, își propune să ofere profesorilor un reper comun pentru dezvoltarea competențelor necesare elevilor într-o societate în care sistemele bazate pe inteligență artificială devin tot mai prezente.

Lansarea vine într-un moment în care dezbaterea despre AI în educație este dominată adesea de întrebări legate de utilizarea chatbot-urilor și a instrumentelor generative. Totuși, lectura documentului arată că preocuparea autorilor este mult mai amplă. Cadrul nu se concentrează exclusiv pe folosirea unor aplicații bazate pe AI, ci pe înțelegerea modului în care acestea funcționează, asupra limitelor lor și asupra efectelor pe care le pot avea asupra indivizilor și societății.

Autorii pornesc de la ideea că elevii care cresc într-o lume în care algoritmii influențează accesul la informații, comunicarea, consumul cultural și chiar anumite procese decizionale au nevoie de mai mult decât simple competențe tehnice. Ei trebuie să poată înțelege natura acestor sisteme și să evalueze critic informațiile pe care le primesc prin intermediul lor.

Mai mult decât utilizarea unor instrumente AI

Potrivit documentului, alfabetizarea în inteligență artificială trebuie să combine cunoștințele tehnice cu înțelegerea impactului social, economic și etic al tehnologiei. Cadrul este organizat în jurul a patru domenii principale: „Engage with AI”, „Create with AI”, „Manage AI” și „Design AI”.

Aceste domenii sunt construite pe baza unor cunoștințe, competențe și atitudini care urmăresc să îi ajute pe elevi să înțeleagă tehnologia, să o utilizeze responsabil și să poată evalua efectele pe care aceasta le produce în societate. Printre competențele vizate se regăsesc gândirea critică, comunicarea, colaborarea, rezolvarea de probleme, creativitatea și conștientizarea impactului social al tehnologiei.

Cum explică documentul natura inteligenței artificiale

Una dintre primele preocupări ale autorilor este clarificarea modului în care funcționează sistemele AI. Documentul precizează că acestea folosesc algoritmi, date și inferențe statistice pentru a identifica modele și pentru a genera rezultate bazate pe probabilități.

Autorii subliniază că modelele generative pot produce conținut care pare convingător și sofisticat fără a avea însă o înțelegere autentică a lumii sau intenții proprii. Din acest motiv, elevii sunt încurajați să înțeleagă diferența dintre aparența de inteligență și procesele tehnice care stau la baza funcționării sistemelor AI.

În exemplele propuse profesorilor, elevii sunt invitați să discute expresii precum „AI gândește” sau „AI înțelege” și să analizeze dacă acestea descriu corect realitatea tehnologică.

Verificarea informațiilor generate de AI devine o competență esențială

Un capitol important al cadrului este dedicat dezvoltării gândirii critice. Documentul arată că sistemele AI pot produce răspunsuri incorecte, informații fabricate sau conținut care pare credibil fără a fi susținut de fapte.

În acest context, elevii sunt încurajați să verifice informațiile generate de AI folosind surse de încredere și să învețe să decidă dacă anumite rezultate trebuie acceptate, corectate sau respinse.

Exemplele oferite profesorilor includ verificarea unor recomandări turistice generate de inteligența artificială, compararea răspunsurilor produse de AI cu alte surse și analiza unor interpretări istorice pentru a identifica eventuale erori sau inexactități.

Accentul este pus pe ideea că utilizarea responsabilă a AI presupune verificarea și evaluarea permanentă a informațiilor.

Cum pot algoritmii influența accesul la informație

Documentul acordă atenție și modului în care algoritmii modelează experiențele utilizatorilor în mediul digital.

Autorii explică faptul că numeroase platforme folosesc sisteme de recomandare pentru a selecta și prioritiza conținutul pe care îl vedem zilnic. În consecință, elevii sunt încurajați să analizeze modul în care aceste sisteme influențează accesul la informații, preferințele culturale și procesul de formare a opiniilor.

În exemplele incluse în cadru apar activități care urmăresc analiza recomandărilor generate de platformele digitale și reflecția asupra modului în care acestea pot influența perspectivele utilizatorilor asupra diferitelor subiecte.

Biasul și deciziile umane din spatele sistemelor AI

Cadrul european acordă un spațiu important problemei biasului în inteligența artificială. Documentul explică faptul că sistemele AI sunt dezvoltate de oameni și antrenate pe date provenite din societate. Ca urmare, acestea pot reflecta sau amplifica anumite prejudecăți existente în datele utilizate.

Autorii insistă asupra faptului că tehnologia nu funcționează independent de deciziile umane. Alegerea datelor, proiectarea algoritmilor și modul în care sistemele sunt implementate influențează rezultatele pe care acestea le produc.

Pentru a ilustra această realitate, documentul propune activități prin care elevii să analizeze exemple de tehnologii de recunoaștere facială și să discute situații în care anumite sisteme pot genera rezultate diferite pentru diverse categorii de utilizatori.

Dimensiunea etică a alfabetizării în inteligența artificială

Aspectele etice sunt prezente în toate domeniile cadrului și nu sunt tratate ca un subiect separat. Documentul încurajează reflecția asupra unor teme precum responsabilitatea, transparența, explicabilitatea sistemelor AI, protecția vieții private și impactul asupra diferitelor grupuri sociale.

În activitățile propuse apar exemple care vizează utilizarea operelor artistice în sistemele generative, personalizarea reclamelor pe baza istoricului de navigare sau analiza consecințelor pe care anumite aplicații AI le pot avea asupra utilizatorilor.

Potrivit documentului, activitățile propuse au rolul de a dezvolta capacitatea elevilor de a evalua nu doar funcționarea unei tehnologii, ci și efectele acesteia asupra oamenilor și comunităților.

Impactul AI asupra mediului, o temă inclusă în noul cadru european

Printre elementele care diferențiază acest document de multe alte inițiative privind inteligența artificială se află atenția acordată impactului asupra mediului.

Cadrul explică faptul că dezvoltarea și utilizarea sistemelor AI necesită infrastructură digitală, centre de date, energie și resurse naturale. Elevii sunt încurajați să înțeleagă legătura dintre tehnologie și consumul de resurse și să analizeze implicațiile diferitelor decizii tehnologice asupra mediului.

Documentul propune inclusiv activități prin care elevii să cerceteze impactul infrastructurii digitale asupra comunităților și să discute modalități de utilizare responsabilă a tehnologiei.

Ce atitudini ar trebui să dezvolte elevii

Pe lângă cunoștințe și competențe, cadrul descrie și o serie de atitudini considerate importante pentru utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale.

Curiozitatea, reflecția critică, responsabilitatea, adaptabilitatea, spiritul inovator și empatia sunt prezentate drept elemente esențiale pentru participarea într-o societate în care tehnologiile AI joacă un rol tot mai important.

Autorii consideră că elevii trebuie să fie capabili să analizeze critic afirmațiile despre inteligența artificială, să înțeleagă limitele acesteia și să evalueze impactul pe care îl poate avea asupra indivizilor, comunităților și mediului.

Un punct de referință pentru educația europeană

Noul cadru european nu introduce obligații directe pentru sistemele de educație din statele membre, însă oferă un punct de referință pentru dezvoltarea programelor și resurselor dedicate alfabetizării în inteligență artificială.

Documentul propune o abordare care combină înțelegerea tehnică a AI cu analiza critică a implicațiilor sale sociale, etice și de mediu. În această perspectivă, alfabetizarea în inteligență artificială este prezentată nu doar ca o competență digitală, ci ca o componentă a pregătirii elevilor pentru participarea într-o societate în care tehnologiile bazate pe AI sunt din ce în ce mai prezente.

Pentru școlile europene, documentul reprezintă prima încercare de a defini un set comun de competențe și repere educaționale privind inteligența artificială. Pentru elevi, obiectivul declarat este dezvoltarea unei înțelegeri mai profunde a tehnologiilor care influențează deja numeroase aspecte ale vieții cotidiene și care vor continua să joace un rol important în viitor.

CITEȘTE ȘI AI Act și transformarea educației: cum pregătește Europa școala pentru era inteligenței artificiale