Clopoțelul sună din nou în școlile din România, aducând împreună emoția elevilor, a părinților și a profesorilor la început de an școlar. În toamna 2025, sistemul de învățământ intră într-un nou ciclu marcat de schimbări și tensiuni, în timp ce aproape trei milioane de copii revin în bănci. Conform ordinului Ministerului Educației, cursurile anului școlar 2025–2026 se vor întinde pe durata a 36 de săptămâni, cu închiderea la 19 iunie 2026 pentru majoritatea claselor, excepțiile fiind prevăzute pentru elevii de gimnaziu și liceu aflați în ani terminali.

Un debut sub presiunea străzii

Prima zi de școală nu mai are, însă, tonul festiv obișnuit. Federațiile sindicale au anunțat boicotarea ceremoniilor de deschidere și proteste în Capitală, iar numeroase unități de învățământ au informat părinții că nu organizează festivități sau că activitatea din 8 septembrie va fi adaptată situației, elevii fiind primiți și supravegheați, dar fără program didactic normal. Presiunile sindicale durează de mai multe săptămâni și culminează cu un miting de zeci de mii de cadre didactice în Piața Victoriei, urmat de marș spre Palatul Cotroceni, la care își anunță susținerea inclusiv organizații ale elevilor și studenților. În plan public, Daniel David, ministrul educației, a îndemnat părinții să-și aducă totuși copiii la școală, în timp ce inspectoratele au cerut directorilor să asigure accesul și siguranța elevilor.

Contextul politic: Guvernul Bolojan și „legea 141/2025”

Schimbarea de fond care declanșează protestele este pachetul de măsuri fiscal-bugetare cunoscut public drept „legea Bolojan” — Legea nr. 141/2025, intrată în vigoare la 28 iulie 2025, în timpul mandatului Guvernului condus de prim-ministrul Ilie-Gavril Bolojan. Actul normativ are capitole dedicate „măsurilor în domeniul sistemului de învățământ”, invocând necesitatea sustenabilității financiare; desemnarea premierului și numirea Guvernului sunt consemnate în decretele oficiale publicate în Monitorul Oficial.

Ce se schimbă efectiv în școli

Din septembrie 2025, norma didactică săptămânală crește, la ciclul preuniversitar, cu 2–4 ore, iar metodologia de constituire a normelor a fost actualizată prin ordine și proceduri subsecvente publicate de Ministerul Educației în luna august. În paralel, se reorganizează unități de învățământ și se modifică limitele minime și maxime ale efectivelor pe clasă, de regulă 12–24 la primar (medie 18), 12–28 la gimnaziu (medie 20) și 16–30 la liceu (medie 23), cu posibilitatea depășirii limitelor maxime în condiții aprobate de inspectorate/minister. Aceste schimbări, corelate cu comasarea școlilor mici, produc reconfigurări locale ale claselor, mai ales acolo unde existau formațiuni subdimensionate sau la început de ciclu.

Regimul burselor pentru elevi a fost, de asemenea, revizuit: tipurile se reduc și criteriile se înăspresc, ceea ce diminuează consistent numărul beneficiarilor de burse de merit; pe fondul presiunilor, autoritățile au clarificat punctual situația olimpicilor, dar arhitectura generală rămâne cea impusă de noua lege. Pentru anul 2025–2026, detaliile de acordare indică o selecție mai restrictivă, diferită de anii anteriori.

Nu în ultimul rând, Ministerul a liberalizat și standardizat utilizarea catalogului electronic: din acest an, toate școlile pot folosi catalogul digital, fără statut de pilot, iar raportarea de bază în modulul Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) devine obligatorie, indiferent de aplicația privată folosită la nivelul unității. Măsura marchează una dintre puținele continuități ale digitalizării administrative pentru ciclul preuniversitar.

De ce protestează profesorii și ce invocă Guvernul

Sindicatele din educație au anunțat proteste și boicotarea festivităților de început de an școlar, invocând un set de măsuri pe care le consideră nocive pentru calitatea actului didactic și pentru echitatea socială. Printre principalele critici se numără creșterea normei didactice și mărirea efectivelor pe clasă, schimbări care, în opinia lor, reduc șansele de recuperare remedială și fac imposibilă o predare individualizată. În același timp, aceste măsuri riscă să conducă la suprimarea a mii de posturi, mai ales în mediul rural și în școlile mici, unde oricum accesul la educație este fragil.

Un alt punct sensibil îl constituie reforma burselor: reducerea tipurilor și înăsprirea criteriilor diminuează numărul beneficiarilor și afectează atât motivația elevilor performanți, cât și șansele celor proveniți din familii defavorizate. Deși autoritățile au clarificat punctual situația olimpicilor, arhitectura generală rămâne contestată.

Pe lângă aceste aspecte de fond, sindicatele critică și modul de implementare: măsurile au fost adoptate la finalul lunii iulie și au intrat în vigoare la 1 septembrie, lăsând un timp infim pentru adaptarea școlilor. De asemenea, reprezentanții profesorilor acuză lipsa unei consultări reale cu partenerii sociali și avertizează că digitalizarea impusă prin catalogul electronic, fără simplificarea altor raportări, riscă să ducă la suprabirocratizare.

În replică, Guvernul condus de Ilie Bolojan și ministrul educației Daniel David invocă constrângerile macro-bugetare și necesitatea încadrării în ținta de deficit. Executivul susține că măsurile urmăresc eliminarea ineficiențelor – clase cu efective prea mici, norme completate artificial – și asigură că bursele sociale sunt protejate. În privința depășirii efectivelor maxime pe clasă, autoritățile afirmă că acestea vor fi gestionate procedural, cu prioritate pentru siguranța elevilor.

Câți elevi intră în sistem și unde sunt vulnerabilitățile

Potrivit celor mai recente statistici oficiale, în anul școlar 2023–2024 erau înscriși aproximativ 2,876 milioane de elevi în învățământul preuniversitar. Dacă adăugăm și studenții din învățământul superior, populația școlară totală a României a ajuns, în 2024–2025, la circa 3,485 milioane de persoane. Aceste cifre confirmă o tendință structurală de declin demografic în preuniversitar, vizibilă de mai bine de un deceniu, cauzată atât de scăderea natalității, cât și de migrație. În contrast, se observă o ușoară creștere a efectivelor în învățământul profesional și superior, rezultat al politicilor de atragere a elevilor către școlile tehnice și al expansiunii programelor universitare.

Aceste evoluții au implicații directe asupra organizării școlilor. Decalajele dintre mediul urban și rural se mențin puternice: în timp ce în orașele mari există presiune pe locuri și clase supraaglomerate, în multe comunități rurale numărul mic de elevi determină comasarea sau chiar închiderea unor unități. Fenomenul este accentuat de părăsirea timpurie a școlii, estimată la 15% în 2024, una dintre cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană.

În acest context, Ministerul Educației a aprobat cifrele de școlarizare pentru 2025–2026, care confirmă prioritizarea nivelului primar și gimnazial, considerate fundamentale pentru combaterea abandonului și pentru asigurarea competențelor de bază. Totuși, repartizarea pe județe și pe specializări rămâne vulnerabilă la efectele comasărilor, mai ales în zonele cu scăderi accentuate ale populației școlare. Riscul este ca aceste ajustări să amplifice inegalitățile teritoriale și să afecteze accesul copiilor din mediile defavorizate la educație de calitate.

De ce „prima zi” e diferită în 2025

Dincolo de prevederile legale ale calendarului școlar, ziua de 8 septembrie 2025 se aseamănă mai puțin cu o sărbătoare și mai mult cu un moment de tensiune colectivă. Directorii încearcă să găsească un echilibru între obligația de a asigura accesul și supravegherea elevilor și realitatea boicotului anunțat de sindicate, care a determinat o parte dintre cadrele didactice să nu participe la festivitățile de deschidere. Părinții primesc mesaje contradictorii, unele școli comunicând că vor organiza doar activități simbolice, altele că vor începe cursurile fără ceremonii. Elevii descoperă, astfel, că semnalul de început al anului vine cu o notă de provizorat. Lipsa festivităților în numeroase unități, mitingul anunțat în București și declarațiile divergente ale sindicatelor și ale ministerului transformă debutul anului școlar într-un punct zero, un prag de la care devine limpede că tensiunile structurale vor cântări la fel de mult ca programa sau manualele.

Rămân de urmărit...

Dincolo de promisiunile oficiale și de calendarul rigid al reformelor, anul școlar 2025–2026 se anunță decisiv: poate sau nu un program de austeritate să coexiste cu o educație de calitate? Răspunsul va depinde de câteva puncte sensibile. Mai întâi, va depinde de modul în care rețeaua școlară va fi reorganizată, fără ca elevii din comunitățile vulnerabile să fie excluși. Apoi, va depinde de efectele pe care le va avea creșterea normei didactice și a numărului de elevi pe clasă asupra calității învățării — efecte ce se vor reflecta inevitabil în rezultatele evaluărilor standardizate. Nu în ultimul rând, contează și impactul noii scheme de burse asupra motivației elevilor performanți și asupra șanselor celor proveniți din familii defavorizate.

Apoi, în plan administrativ, succesul implementării catalogului electronic, fără a genera poveri birocratice suplimentare, va constitui un indicator al maturității instituționale și un reper esențial pentru credibilitatea procesului de modernizare a educației din România.

CITEȘTE ȘI FOTO Instituțiile de învățământ special din județul Cluj, pregătite pentru noul an școlar

Oana - Bianca MĂRGINEAN