Majoritatea tinerilor din România se consideră slab informați sau chiar deloc informați cu privire la politica internă, iar acest fapt reflectă o problemă profundă a relației dintre tineri și sursele de informare relevante. Potrivit unui studiu realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), 7 din 10 dintre aceștia sunt de părere că le lipsesc o mare parte din informații, în timp ce doar unul din zece tineri se consideră informat mult sau foarte mult cu privire la acest aspect.

Cercetarea, care analizează relația tinerilor cu informația și obiceiurile lor de consum media, scoate la iveală un interes scăzut față de teme esențiale pentru participarea democratică. Pe lângă politica din țară, în topul domeniilor în care tinerii români se simt cel mai puțin informați sunt politica din străinătate, alegerile din 2024, mediu și ecologie, și probleme sociale.

În schimb, la capătul opus, tinerii declară că cel mai bine informați sunt pe lângă aspecte ce țin de rețele sociale, de pop-culture, influenceri și comunități online, sănătate și educație. Diferențele de interes relevă un dezechilibru între tipurile de informații pe care le consumă și cele necesare formării unor cetățeni activi.

„Nu poți fi interesat de ce nu ți-a explicat nimeni”

Cristina Lupu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, atrage atenția asupra unui aspect esențial: tinerii nu sunt în mod inerent dezinteresați de politică, ci pur și simplu nimeni nu le vorbește despre acest subiect.

„Din experiența noastră de lucru direct cu tinerii, credem că nu ar trebui să îi învinovățim pentru că nu sunt interesați de ce se întâmplă în politică, având în vedere că aproape nimeni nu vorbește cu ei despre asta – nici familia, nici școala, nici media.”

Această lipsă de sprijin informațional și de orientare este vizibilă și în contextul electoral. De exemplu, în cazul alegerilor prezidențiale recente, Lupu precizează:

„Și dacă ne uităm la alegerile prezidențiale de duminica trecută, o să vedem că 47% din tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani au votat, nefiind o diferență atât de mare, față de grupa de vârstă 35 - 44, de exemplu, care a avut o participare cu puțin peste 50%.”

Cum decid tinerii ce este adevărat?

Un alt aspect central al studiului îl reprezintă modul în care tinerii evaluează veridicitatea informațiilor. Potrivit cercetării, 6 din 10 cred că o informație este adevărată dacă confirmă ceea ce știau deja despre subiectul respectiv, ceea ce reprezintă biasul de confirmare – o tendință cognitivă umană confirmată de știință.

Jumătate dintre tineri consideră că o informație este adevărată dacă apare din mai multe surse sau dacă pot identifica sursa sau autorul informației. În același timp, 2 din 10 tineri români sunt de părere că o informație este adevărată dacă este distribuită de un prieten/membru al familiei în care au încredere sau dacă pur și simplu este publicată pe internet. Doar „21,8%” dintre aceștia consideră că apariția în mass-media este un criteriu relevant.

Mai multe fete decât băieți spun că tind să accepte o informație ca fiind adevărată atunci când le confirmă ceea ce știau deja despre subiectul respectiv – 61% dintre fete, față de 55% dintre băieți. În schimb, băieții consideră că o informație este adevărată atunci când este distribuită de un creator de conținut/influencer într-o măsură mai mare decât fetele – 12% băieți, 5% fete.

De ce contează educația media?

Potrivit autorilor studiului, factorul care este luat în considerare cel mai mult, de peste jumătate dintre elevii de liceu, arată că aceștia sunt influențați de biasul de confirmare atunci când evaluează informațiile ce ajung la ei sau cele pe care le caută, indiferent de scop. Aceștia tind să considere o informație adevărată sau de încredere dacă aceasta corespunde informațiilor pe care le cunoșteau deja, inclusiv de la școală sau din experiențe proprii, și dacă o pot găsi în mai multe surse 'sigure' atunci când o verifică.

Cristina Lupu subliniază și dimensiunea psihologică a problemei, în raport cu rolul educației media:

„Necesitatea informării corecte pe subiecte legate de zona politică este esențială pentru a-i ajuta pe elevi să se orienteze în haosul informațional. La fel cum educația media devine esențială pentru a-i ajuta pe tineri nu doar pentru a filtra informațiile care ajung la ei, ci și pentru a înțelege mecanismele prin care creierul nostru ne îngreunează uneori acest proces de identificare a informațiilor de încredere.”

Educația media, soluție pe termen lung

Din 2017, Centrul pentru Jurnalism Independent implementează Programul de educație media, un demers strategic prin care își propune să dezvolte competențele de educație media ale copiilor și tinerilor din România.

În cadrul programului, CJI susține cursuri de educație media pentru profesori și elevi și dezvoltă atât materiale resursă pentru a fi folosite la clasă, cât și materiale destinate publicului larg. Până în prezent, aproape 1000 profesori au trecut prin cursurile de educație media, aceștia lucrând la clasă cu aproximativ 150.000 de elevi. În total, 250.000 de elevi au beneficiat de activitățile desfășurate de organizație.

Studiul „Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România” a fost elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent. În cadrul cercetării au participat 1.852 de copii și tineri. Marja de eroare este de ±1%, iar nivelul de încredere al eșantionului este de 95%.

Centrul pentru Jurnalism Independent este o organizație non-guvernamentală activă de peste 30 de ani în protejarea democrației și a celor care cred în valorile sale. Peste 15.000 de profesioniști media, 10.000 de profesori și 250.000 de elevi au fost beneficiarii cursurilor de formare și ai experienței de lucru cu echipa CJI.

CITEȘTE ȘI „Pactul pentru Tineri” – Inițiativa CONAF care consolidează legătura dintre educație și piața muncii