Mai puțin de jumătate dintre elevii români sunt optimiști în privința viitorului profesional. Orientarea în carieră rămâne insuficient accesată
Un procent îngrijorător de elevi români privesc cu incertitudine propriul viitor profesional, în condițiile în care accesul la consiliere și orientare în carieră rămâne limitat. Datele unei anchete realizate de Salvați Copiii România, în parteneriat cu Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională și centrele județene din Cluj, Iași și Mureș, conturează o realitate educațională în care elevii sunt adesea nevoiți să ia decizii majore fără sprijin sistematic.
Rezultatele cercetării, realizate în perioada 5–17 martie 2026, pe un eșantion de elevi de clasa a VII-a și a XI-a, indică faptul că doar 49,3% dintre cei care urmează să susțină examenele naționale anul viitor – Evaluarea Națională sau Bacalaureatul – au o viziune optimistă asupra carierei lor. În același timp, aproximativ jumătate dintre liceeni se declară nemulțumiți de modul în care școala contribuie la pregătirea lor pentru piața muncii.
Antreprenoriatul, mai atractiv decât studiile
Unul dintre cele mai relevante rezultate ale anchetei arată o schimbare de perspectivă în rândul elevilor: dezvoltarea unei afaceri proprii este preferată continuării studiilor. Astfel, 39,5% dintre respondenți consideră antreprenoriatul drept opțiunea principală, în timp ce doar 22,3% ar opta pentru continuarea parcursului educațional.
Această tendință reflectă nu doar aspirațiile tinerilor, ci și o posibilă lipsă de încredere în relevanța sistemului educațional formal. În același timp, teama de eșec apare drept principal obstacol în alegerea unui traseu profesional, fiind menționată de peste trei cincimi dintre participanți. Aceasta este urmată de nesiguranța privind viitorul și de lipsa informațiilor, ambele indicate de aproape jumătate dintre elevi.
Un elev de 17 ani sintetizează această stare de incertitudine. „Sunt în clasa a XI-a și mi se pare greu să aleg ce vreau să fac mai departe, toți îmi spun că piața muncii se schimbă tot timpul. Nu știu exact ce meserii vor fi căutate sau ce mi s-ar potrivi pe termen lung. Simt că pot să fac foarte multe dar nu știu încă ce mi se potrivește cel mai bine. Mi-ar plăcea ca școala să ne ofere mai multă orientare în carieră, să înțelegem mai bine opțiunile și cum să luăm o decizie potrivită pentru viitor”, precizează acesta.
Acces limitat la consiliere și orientare în carieră
Datele evidențiază o problemă structurală: doar doi din cinci elevi au avut o expunere semnificativă la activități de orientare și consiliere în carieră. Mai mult, 27,5% dintre elevi nu sunt familiarizați deloc cu acest concept, iar 26,7% declară că, deși îl cunosc, nu au beneficiat de activități relevante.
În ceea ce privește sursele de încredere, părinții ocupă primul loc, fiind considerați principali ghizi în descoperirea aptitudinilor, cu un nivel de încredere de 73,8%. Aplicațiile și resursele digitale urmează cu 49,3%, depășind profesorii de la clasă, diriginții și chiar consilierii școlari, care sunt creditați cu doar 23,5% încredere.
În mod notabil, voluntariatul este perceput pozitiv de peste 30% dintre elevi, ceea ce sugerează o deschidere către experiențe alternative de învățare și dezvoltare personală.
Cum își proiectează elevii viitorul financiar
Răspunsurile elevilor relevă și priorități interesante în ceea ce privește gestionarea resurselor financiare. Dacă ar dispune de o sumă mare de bani, cei mai mulți ar investi în bunuri durabile, precum locuințe sau mașini (28,4%). Antreprenoriatul se situează pe locul al doilea (21,9%), iar investițiile în educație abia pe locul al treilea (15,4%).
De asemenea, se observă o preferință mai mare pentru cheltuieli precum îmbrăcămintea față de călătorii și, îngrijorător, o ușoară prevalență a interesului pentru jocuri de noroc în detrimentul lecturii.
Proiectul „What’s Next 2.0” – o intervenție necesară
Pentru a răspunde acestor provocări, Salvați Copiii România, împreună cu Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională și cu sprijinul Banca Transilvania, derulează proiectul „What’s Next 2.0”, care își propune să ofere acces la consiliere de calitate pentru peste 2700 de elevi.
Platforma digitală asociată proiectului funcționează ca un instrument interactiv de orientare vocațională, adresat elevilor, părinților și profesioniștilor din educație. Aceasta facilitează explorarea aptitudinilor și intereselor, oferind un cadru structurat pentru luarea deciziilor educaționale.
Accesul se realizează prin crearea unui cont, iar în cazul elevilor este necesar acordul parental, ceea ce contribuie la un mediu sigur de utilizare.
Impact demonstrat și rezultate încurajatoare
Prima etapă a proiectului a implicat peste 1000 de elevi din București și a generat rezultate semnificative. Nivelul de optimism privind cariera a crescut de la 45% la 54,3%, iar gradul de familiarizare cu orientarea în carieră a ajuns la 88,7%, față de 67,5% inițial.
În etapa actuală, proiectul își propune să extindă intervenția prin implicarea elevilor, părinților și a peste o sută de specialiști din sistemul educațional, contribuind astfel la consolidarea unei infrastructuri funcționale de consiliere.
„Copiii se simt de multe ori debusolați și sub presiunea de a alege deja un drum profesional, la final de gimnaziu și liceu, fără însă să știe cum să se valorizeze și să investească activ în formarea intelectuală și socială”, precizează Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al organizației, subliniind importanța demersului.
La rândul său, Aura Stănculescu, director al CMBRAE, evidențiază rolul colaborării instituționale: „Inițiativa își propune să împuternicească elevii, oferindu-le claritate, încredere și instrumente concrete privind orientarea și consilierea în carieră, într-o lume în continuă schimbare.”
Nevoia de reformă și aplicare coerentă a politicilor existente
Deși cadrul legislativ din România include programe de consiliere și dezvoltare personală, aplicarea acestora rămâne neuniformă. Există resurse educaționale, manuale și instrumente dezvoltate inclusiv după modele internaționale, însă acestea nu sunt integrate coerent la nivel național.
În acest context, inițiative precum „What’s Next 2.0” evidențiază nu doar nevoia de intervenție, ci și potențialul unor soluții scalabile. Ele contribuie la dezvoltarea competențelor esențiale pentru viață – autonomie, gândire critică și adaptabilitate – și reduc riscul de abandon școlar sau de alegeri profesionale nepotrivite.
