Modelul finlandez KiVa: programul anti-bullying care a schimbat modul în care școlile abordează bullying-ul școlar
FOTO: https://www.kivaprogram.net/
Fenomenul bullying-ului este considerat în cercetarea educațională contemporană una dintre provocările persistente ale mediului școlar. Studiile din psihologie și științele educației arată că expunerea repetată la comportamente de tip bullying este asociată cu efecte semnificative asupra dezvoltării socio-emoționale a elevilor, inclusiv niveluri crescute de anxietate, dificultăți de integrare socială, scăderea motivației școlare și, în unele cazuri, risc crescut de abandon educațional. În acest context, Finlanda este frecvent citată în literatura internațională pentru dezvoltarea programului KiVa, unul dintre cele mai riguros evaluate modele anti-bullying implementate în sistemele educaționale europene.
Programul KiVa a fost dezvoltat în 2006 de cercetători de la University of Turku, la inițiativa Ministerului Educației și Culturii din Finlanda. Denumirea provine din expresia finlandeză „Kiusaamista Vastaan”, care înseamnă „împotriva bullying-ului”. Spre deosebire de intervențiile tradiționale bazate exclusiv pe sancțiuni disciplinare sau campanii de conștientizare, KiVa este conceput ca un program educațional structurat, bazat pe prevenție, intervenție timpurie și schimbarea climatului social din școală.
Bullying-ul ca fenomen social în mediul școlar
Un element central al programului KiVa este abordarea bullying-ului ca fenomen de grup, nu doar ca interacțiune între un agresor și o victimă. Cercetările care au fundamentat programul arată că dinamica grupului de colegi joacă un rol esențial în menținerea sau reducerea comportamentelor agresive.
În multe situații, bullying-ul are loc în prezența martorilor, iar reacțiile acestora influențează semnificativ evoluția situației. Pasivitatea, evitarea intervenției sau validarea indirectă a comportamentului agresiv pot contribui la perpetuarea fenomenului, în timp ce intervenția colegilor are potențialul de a reduce frecvența acestuia.
Pe această bază, programul KiVa urmărește schimbarea normelor sociale din cadrul clasei, cu accent pe reducerea acceptării bullying-ului și pe încurajarea comportamentelor de sprijin față de victime. Intervenția este integrată în activitatea școlară și include lecții structurate, materiale educaționale interactive, exerciții de reflecție și activități de tip simulare socială.
Cum funcționează intervenția în școli
Programul este organizat ca un model multi-level, care combină prevenția universală cu intervenția în cazuri concrete. Elevii participă la activități educaționale care vizează dezvoltarea empatiei, recunoașterea comportamentelor de bullying și înțelegerea rolului pe care îl are grupul în menținerea sau oprirea acestora.
În paralel, școlile implementează proceduri clare de gestionare a cazurilor raportate. Acestea implică echipe dedicate la nivelul instituției, formate din profesori instruiți, care analizează situațiile și intervin pentru rezolvarea lor. Programul include și componenta de colaborare cu părinții, considerată importantă pentru menținerea coerenței intervențiilor în afara mediului școlar.
Ce arată cercetările științifice
Eficiența programului KiVa a fost evaluată printr-un număr semnificativ de studii științifice, inclusiv studii randomizate controlate și analize de implementare la scară largă. Una dintre cercetările de referință, realizată pe școli din Finlanda și publicată în literatura de specialitate internațională, a arătat reduceri semnificative ale fenomenului de bullying și ale victimizării în rândul elevilor după implementarea programului.
În ansamblu, studiile experimentale indică reduceri semnificative ale bullying-ului și victimizării, raportate în literatura științifică în intervale aproximative de ordinul zecilor de procente, în condiții de implementare controlată. Cele mai pronunțate efecte au fost observate în ciclul primar, unde intervenția are un impact mai consistent asupra comportamentelor sociale ale elevilor.
În același timp, cercetările arată că efectele variază în funcție de vârstă, tipul de comportament analizat și nivelul de implementare al programului în fiecare școală. Literatura de specialitate subliniază că nu există intervenții care să elimine complet bullying-ul, însă programele structurate pot reduce semnificativ incidența acestuia și pot îmbunătăți climatul școlar.
Experiența Finlandei sugerează că abordările eficiente în prevenirea bullying-ului sunt cele sistemice, integrate în cultura școlii și susținute de formarea cadrelor didactice, proceduri clare și implicarea întregii comunități educaționale.
