Modificarea Legii timbrului cultural stârnește reacții: muzicienii avertizează asupra impactului asupra culturii independente
Propunerea de modificare a Legii nr. 35/1994 privind timbrele culturale a generat reacții de îngrijorare în sectorul muzical din România. Potrivit Uniunii de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR), noua formulă legislativă ar putea afecta direct finanțarea culturii independente și echilibrul ecosistemului cultural existent.
Organizația, care reprezintă aproximativ 10.000 de artiști și are statut de utilitate publică, susține că modificările propuse nu ar produce efectele declarate de sprijinire a culturii, ci ar putea favoriza evenimentele comerciale de masă.
Apel public al UCIMR către autorități
În poziția sa oficială, UCIMR lansează un apel către factorii de decizie, solicitând o revizuire a proiectului legislativ aflat în discuție.
„UCIMR face apel către Ministrul Culturii să revizuiască de urgență forma actuală a proiectului de modificare a Legii nr. 35/1994 privind timbrele culturale și către Prim-ministrul României să se asigure că o eventuală modificare legislativă nu va afecta drepturile artiștilor interpreți, mecanismele de finanțare culturală și echilibrul ecosistemului cultural independent”, se arată în comunicatul organizației.
Totodată, UCIMR avertizează asupra amplorii impactului potențial asupra sectorului artistic:
„În forma actuală, proiectul riscă să afecteze zeci de mii de artiști interpreți din România — de la muzicieni, coriști și instrumentiști până la dansatori și balerini — precum și întregul ecosistem cultural construit în ultimele trei decenii”, explică reprezentanții UCIMR.
Organizația solicită menținerea „unui sistem echitabil, sustenabil și transparent, care să protejeze cultura vie, drepturile artiștilor și funcționarea organizațiilor de utilitate publică”.
Ce este timbrul muzical și cum funcționează în prezent
Timbrul muzical reprezintă o contribuție parafiscală aplicată biletelor de acces la evenimente culturale. În prezent, acesta este de 5% din prețul biletului pentru concerte clasice și folclorice și de 3% pentru spectacolele de divertisment.
Sumele colectate sunt administrate direct de uniunile de creație, organizații de utilitate publică, fără intermediari. Fondurile sunt direcționate către susținerea artiștilor și a proiectelor culturale, inclusiv concerte, festivaluri și inițiative educative desfășurate la nivel comunitar, inclusiv în zone în care accesul la muzică este limitat.
Modificarea propusă și noua arhitectură de finanțare
Proiectul de lege propune înlocuirea procentului actual cu o sumă fixă de 2 lei per bilet, indiferent de valoarea acestuia. În același timp, este introdus un organism intermediar între colectarea fondurilor și beneficiarii finali.
În acest nou mecanism, contribuția devine uniformă, ceea ce determină diferențe semnificative de impact în funcție de prețul biletului. UCIMR precizează că „evenimentele mici plătesc mai mult, evenimentele mari plătesc mai puțin”, subliniind dezechilibrul generat de schimbarea formulei.
Organizația explică printr-un exemplu efectul proporțional al noii contribuții: „2 lei din 10 lei nu înseamnă același lucru ca 2 lei din 1.000 lei”.
Riscuri semnalate pentru sectorul cultural
UCIMR avertizează că noul sistem ar putea avea efecte directe asupra ecosistemului cultural independent. Printre consecințele posibile sunt menționate reducerea finanțării pentru proiecte culturale independente și orientarea pieței către evenimente comerciale de amploare.
Totodată, organizația semnalează introducerea unui intermediar între fonduri și artiști, precum și riscul excluderii anumitor categorii de beneficiari din mecanismul de finanțare.
UCIMR atrage atenția și asupra unei schimbări de rol instituțional al statului în cadrul sistemului propus. Potrivit organizației, proiectul presupune că „statul se interpune în colectarea fondurilor prin organismul intermediar, intervine în gestionarea acestora prin reguli și condiționări suplimentare și poate direcționa o parte din sumele provenite din timbrul muzical către instituții publice”.
De asemenea, este semnalată o prevedere considerată problematică, referitoare la „anularea penalităților pentru neplata timbrului în trecut”, aspect care, în viziunea UCIMR, generează un dezechilibru între intervenția instituțională și recuperarea sumelor datorate.
Posibile consecințe asupra culturii independente
În evaluarea UCIMR, efectul cumulat al modificărilor propuse ar putea conduce la reducerea numărului de proiecte culturale independente, diminuarea evenimentelor desfășurate în comunități și o concentrare a ofertei culturale în zona comercială.
Organizația subliniază că timbrul muzical nu reprezintă doar o contribuție financiară, ci un mecanism prin care o parte din valoarea consumului cultural se întoarce în susținerea actului artistic și a proiectelor culturale.
Despre UCIMR
Fondată în 1995, la inițiativa prim-violistului Filarmonicii bucureștene, Ștefan Gheorghiu, Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România este o organizație nonprofit de utilitate publică.
De peste trei decenii, UCIMR contribuie la dezvoltarea și promovarea muzicii clasice, jazz și contemporane, atât pe plan național, cât și internațional. Activitatea sa include sprijinirea artiștilor interpreți — de la soliști, coriști și instrumentiști până la dansatori și balerini — prin proiecte culturale și programe de mobilitate artistică.
Misiunea organizației este, potrivit propriei definiții, „dezvoltarea peisajului cultural românesc prin promovarea valorilor artistice autentice”, precum și susținerea atât a tinerilor artiști, cât și a celor aflați în retragere din activitate.
CITEȘTE ȘI Gala UCIMR 2026: Premiile Excelenței Interpretative, decernate la Ateneul Român
