Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca coordonează un consorțiu național format din șapte universități și institute de cercetare care își reunesc expertiza și infrastructurile pentru a studia biodiversitatea, ecosistemele și relația dintre oameni și natură. RECOVER – Centrul Român de Excelență în domeniul Biodiversitate, Servicii Ecosistemice și Societate urmărește să ofere o bază comună pentru cercetarea schimbărilor produse în ecosistemele terestre și acvatice și pentru identificarea unor direcții de conservare și restaurare a acestora.
Proiectul are un buget de 85,9 milioane de lei și este implementat în perioada 2 martie 2026 – 31 decembrie 2030, potrivit fișei oficiale publicate de UEFISCDI. Finanțarea provine integral din bugetul de stat. RECOVER este unul dintre proiectele selectate în competiția Centre de Excelență – CoEx-2024, în cadrul Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022–2027.
Cercetarea propusă de centrul coordonat de UBB pornește de la analiza schimbărilor prin care trec biodiversitatea și ecosistemele și urmărește să lege rezultatele științifice de nevoile celor care gestionează sau depind de aceste ecosisteme. Sunt vizate atât efectele schimbărilor climatice și ale activităților umane, cât și posibilitățile de conservare și restaurare pe termen lung.
Șapte instituții reunite în jurul unei cercetări interdisciplinare
Alături de Universitatea Babeș-Bolyai, în consorțiul RECOVER sunt implicate Universitatea din București, Universitatea Ovidius din Constanța, Institutul de Biologie București, Institutul de Cercetări Biologice Cluj – filială a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice București, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului.
Fișa oficială a proiectului confirmă atât numărul de șapte parteneri, cât și rolul UBB de instituție coordonatoare și îl indică pe Tiberiu-Rudolf Hartel drept director al proiectului.
RECOVER propune patru direcții principale de cercetare: înțelegerea teoretică a ecosistemelor, ecologia aplicată, identificarea unor modalități prin care serviciile ecosistemice pot fi produse și gestionate împreună cu actorii interesați și analiza structurilor de guvernanță care pot contribui la reconectarea dintre oameni și natură.
Pentru atingerea acestor obiective sunt prevăzute metode și abordări diferite, de la modelarea distribuției speciilor și modelarea comunităților ecologice până la analiza seriilor temporale de date ecologice, dezvoltarea unor baze de date pentru analiza schimbărilor de regim, experimente ecologice și metode sociale și transdisciplinare. Documentația UEFISCDI arată că metodele sociale vor fi utilizate pentru înțelegerea dimensiunilor sociale ale conservării și restaurării ecosistemelor și serviciilor ecosistemice.
De la păduri și pajiști la Delta Dunării și Marea Neagră
Cercetările desfășurate în cadrul RECOVER vor acoperi ecosisteme foarte diferite, ceea ce permite analizarea biodiversității din perspective multiple. Sunt incluse pădurile, pajiștile, terenurile agricole și zonele urbane, dar și râurile, zonele umede, Delta Dunării și Marea Neagră.
Studiile vor urmări schimbările produse în aceste sisteme, vulnerabilitățile și presiunile asupra lor, dar și oportunitățile de conservare și restaurare. Cercetarea nu va fi orientată exclusiv către identificarea problemelor, ci și către exemplele pozitive care pot oferi repere pentru protejarea naturii: comunități, practici și inițiative care au reușit să păstreze sau să refacă relații funcționale între oameni și ecosisteme.
Această perspectivă este legată de una dintre ideile centrale ale proiectului: biodiversitatea nu poate fi cercetată separat de serviciile pe care ecosistemele le oferă societății și nici de modul în care oamenii folosesc, gestionează și transformă spațiile naturale.
„RECOVER creează un cadru comun în care ecologia teoretică și aplicată, studiul serviciilor ecosistemice, al sistemelor bioculturale și al guvernanței sunt conectate pentru a înțelege schimbările biodiversității, oportunitățile pentru restaurare ecologică și a transforma cunoașterea teoretică în soluții. Vom cerceta atât presiunile și vulnerabilitățile ecosistemelor, cât și exemplele pozitive (comunități, practici și inițiative) care pot inspira conservarea și restaurarea naturii”, declară Conf. Dr. Tibor Hartel, coordonatorul proiectului RECOVER.
În această construcție, ecologia teoretică și cea aplicată sunt puse în legătură cu studiul serviciilor ecosistemice, al sistemelor bioculturale și al guvernanței. Rezultatul urmărit este o cercetare care să poată explica atât modificările produse în natură, cât și condițiile sociale și instituționale în care soluțiile de conservare și restaurare pot fi aplicate.
Cercetarea, legată de realitățile comunităților
Prima întâlnire fizică a partenerilor RECOVER are loc în perioada 23–24 septembrie 2026, la Sfântu Gheorghe, în cadrul atelierului inaugural al centrului. Evenimentul reprezintă primul moment în care expertiza celor șapte instituții este adusă împreună pentru stabilirea priorităților programului comun de cercetare.
Partenerii vor discuta direcțiile de lucru, vor face schimb de experiență și resurse și vor identifica provocările care trebuie integrate în programul de cercetare al centrului. Atelierul nu este însă rezervat exclusiv comunității academice. La discuții sunt invitați reprezentanți ai comunităților locale, practicieni și autorități publice.
Prezența acestora este importantă pentru modul în care RECOVER își construiește agenda de cercetare. Problemele privind biodiversitatea și ecosistemele nu apar doar în laboratoare sau în bazele de date ale cercetătorilor, ci și în teritorii în care oamenii trăiesc, lucrează și iau decizii privind utilizarea resurselor naturale.
Dialogul de la Sfântu Gheorghe urmărește, astfel, să aducă în cercetare perspectivele și provocările din teren și să contribuie la ancorarea activității centrului în realitățile și nevoile locale.
Un centru care urmărește și dezvoltarea cercetătorilor
RECOVER nu este construit doar în jurul unor teme și proiecte de cercetare. O componentă importantă este consolidarea mediului în care se desfășoară activitatea științifică, astfel încât performanța să nu depindă exclusiv de eforturile individuale ale unor cercetători sau grupuri izolate.
Centrul urmărește dezvoltarea expertizei și a capacității de cercetare în domeniul biodiversității prin colaborare, acces la resurse comune, formare și conectarea cercetătorilor la comunitatea științifică internațională.
Documentația oficială a proiectului indică și o componentă consistentă de producție științifică și dezvoltare a resursei umane. RECOVER are prevăzute peste 100 de lucrări științifice, proiecte noi de cercetare, seminare și ateliere, precum și activități de formare a resursei umane înalt calificate. Proiectul urmărește, de asemenea, un impact asupra politicilor și culturii academice și implicarea reprezentanților societății civile.
Cunoașterea produsă în cadrul centrului este gândită să depășească limitele mediului universitar. Rezultatele cercetării urmează să fie valorificate prin metode, recomandări și resurse care să poată fi utile practicienilor și factorilor de decizie.
85,9 milioane de lei prin competiția Centre de Excelență
RECOVER – Centrul Român de Excelență în domeniul Biodiversitate, Servicii Ecosistemice și Societate are codul PN-IV-P6-6.1-CoEx-2024-0124. Contractul de finanțare, identificat în baza oficială UEFISCDI cu numărul 14CoEx din 2 martie 2026, are o durată de implementare de 58 de luni, până la 31 decembrie 2030. Bugetul total este de 85.900.000 de lei, fără cofinanțare, întreaga sumă fiind asigurată din bugetul de stat.
Finanțarea este acordată prin Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022–2027 (PNCDI IV), Programul 5.6 – Provocări, Subprogramul 5.6.1 – Parteneriate pentru Agenda Strategică, în cadrul competiției Centre de Excelență (CoEx).
Proiectul se încadrează în domeniul de cercetare „Hrană, bioeconomie, resurse naturale, biodiversitate, agricultură și mediu”, iar aria tematică și zona de impact sunt definite drept „Recuperarea biodiversității, conservarea și restaurarea durabilă a ecosistemelor și serviciilor ecosistemice”.
În lista rezultatelor competiției CoEx-2024, RECOVER apare cu același cod de proiect, având Universitatea Babeș-Bolyai drept instituție coordonatoare și Universitatea din București, Universitatea Ovidius, Institutul de Biologie, Institutul de Cercetări Biologice Cluj – filiala INCDSB București, GeoEcoMar și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului drept parteneri.
RECOVER face parte din cele 18 proiecte de Centre de Excelență finanțate la nivel național în cadrul competiției CoEx-2024, potrivit comunicatului UBB.
Prin reunirea celor șapte instituții, centrul creează o platformă de cercetare în care biodiversitatea este analizată simultan din perspectiva ecologiei, a serviciilor ecosistemice, a relațiilor dintre comunități și natură și a mecanismelor prin care pot fi construite soluții de conservare și restaurare.
Pentru anii de implementare care urmează, miza RECOVER va fi atât producerea de cunoaștere științifică despre ecosistemele României, cât și dezvoltarea unui mod de lucru bazat pe colaborare între cercetători, comunități, practicieni și autorități. Atelierul inaugural de la Sfântu Gheorghe marchează începutul acestei construcții comune.
