„Limbile ne unesc” este tema Zilei Europene a Limbilor 2026, marcată pe 26 septembrie. Inițiativa Consiliului Europei și a Uniunii Europene pune în acest an accent pe legătura dintre competențele lingvistice, incluziune, participarea la viața democratică și coeziunea socială.
O limbă străină nu înseamnă doar capacitatea de a purta o conversație într-o altă țară. În procesul educațional, învățarea limbilor presupune acces la alte culturi, dezvoltarea capacității de a comunica cu persoane din contexte diferite și, într-o Europă caracterizată prin mobilitate și diversitate, posibilitatea de a participa mai ușor la studiu, muncă și viața socială.
Acesta este unul dintre mesajele aflate în centrul Zilei Europene a Limbilor, sărbătorită anual la 26 septembrie. Evenimentul a fost lansat în 2001, în cadrul Anului European al Limbilor, printr-o inițiativă organizată împreună de Consiliul Europei și Uniunea Europeană. Prima ediție a implicat milioane de persoane din 45 de state membre ale Consiliului Europei, potrivit instituției europene.
„Limbile ne unesc”, tema ediției din 2026
Pentru ediția din acest an, mesajul oficial este „Limbile ne unesc” („Languages unite”), o formulare prin care organizatorii pun în prim-plan beneficiile învățării limbilor și necesitatea protejării diversității lingvistice.
Comisia Europeană arată că tema din 2026 este legată de incluziune, democrație și coeziune socială. Limbile sunt privite nu doar ca instrumente de comunicare, ci și ca mijloace prin care oamenii pot participa la societate și pot avea acces la educație, servicii și oportunități profesionale.
În Uniunea Europeană există în prezent 24 de limbi oficiale și trei alfabete, iar alte aproximativ 60 de limbi sunt vorbite în anumite regiuni sau de grupuri specifice, potrivit Comisiei Europene. Diversitatea lingvistică este, de altfel, recunoscută în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
În acest cadru, școala are un rol important. Învățarea unei limbi nu presupune doar acumularea de vocabular și reguli gramaticale, ci și familiarizarea cu alte moduri de exprimare și cu alte contexte culturale. Pentru elevi, acest proces poate deveni astfel o formă de educație interculturală.
De la clasă la mobilitate și piața muncii
Importanța competențelor lingvistice depășește însă spațiul școlii. Comisia Europeană subliniază legătura dintre competențele lingvistice, accesul la piața muncii, mobilitate, accesul la servicii și exercitarea drepturilor.
În Europa elevii și studenții pot participa la programe de mobilitate, pot studia în alte state, iar profesioniștii se pot deplasa pentru oportunități de muncă; în acest context, cunoașterea limbilor poate deveni o competență cu efecte concrete asupra parcursului educațional și profesional.
Această dimensiune este reflectată și de mesajul transmis în 2026 de Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire. Ea a declarat: „competențele lingvistice sunt esențiale pentru accesul la piața muncii, mobilitate și cetățenie activă”, potrivit Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Oficialul european a mai arătat că învățarea mai multor limbi îi poate ajuta pe cetățeni să înțeleagă perspective diferite și să participe mai activ la viața democratică.
Pentru educație, această perspectivă este relevantă mai ales într-un moment în care competențele pe care școala trebuie să le formeze nu mai pot fi reduse la memorarea unor informații. Capacitatea de a comunica, de a înțelege un interlocutor dintr-un alt context cultural și de a naviga între mai multe surse și perspective face parte din competențele necesare într-o societate europeană mobilă și conectată.
Cum este marcată Ziua Europeană a Limbilor în România
În România, ediția din 2026 a fost marcată prin mai multe inițiative. Unul dintre evenimentele centrale a fost LinguaFest, organizat la București pe 25 septembrie de Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale, în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România – Direcția Generală Traduceri.
Ajuns la cea de-a 15-a ediție, LinguaFest a reunit elevi, studenți, profesori, reprezentanți ai instituțiilor publice și profesioniști interesați de multilingvism. Programul a inclus sesiuni plenare, ateliere interactive și activități dedicate mai multor limbi și forme de comunicare, de la franceză, engleză și italiană până la chineză și limbaj mimico-gestual.
Evenimentul a inclus și un târg la care au participat organizații și instituții implicate în promovarea multilingvismului și diversității culturale, între acestea aflându-se institute culturale europene, British Council, Institutul Cultural Român și alte organizații partenere.
Dimensiunea internațională a participării României este ilustrată și de programul Institutului Cultural Român. ICR marchează Ziua Europeană a Limbilor în perioada 24 septembrie – 15 octombrie prin evenimente organizate în 13 orașe din lume, între care Londra, București, Madrid, Praga, Beijing, Lisabona, Atena, Tokyo, Varșovia, New York, Stockholm, Tel Aviv și Belgrad.
Programele includ cursuri de limba română, sesiuni de conversație, întâlniri dedicate literaturii, ateliere pentru copii, activități culturale și evenimente interculturale. Astfel, promovarea limbii române devine parte a unei inițiative europene mai largi dedicate diversității lingvistice.
Învățarea limbilor, o competență pentru întreaga viață
Un element important al Zilei Europene a Limbilor este faptul că învățarea unei limbi nu este asociată exclusiv cu anii de școală. Inițiativa europeană promovează învățarea limbilor la orice vârstă și atât în cadrul educației formale, cât și în afara acesteia.
Această abordare schimbă și perspectiva asupra educației lingvistice. O limbă străină poate fi învățată pentru școală sau pentru un examen, dar competența poate continua să fie folosită și dezvoltată ulterior, în universitate, în profesie, în călătorii, în relațiile interculturale sau în accesarea unor informații și resurse care nu sunt disponibile în limba maternă.
Comisia Europeană leagă, de asemenea, diversitatea lingvistică de programele europene de educație și cultură. Erasmus+ sprijină mobilitatea și proiectele de cooperare, în timp ce Europa Creativă contribuie inclusiv la traducerea literară, facilitând accesul la opere din alte spații lingvistice.
Pentru școală, mesajul Zilei Europene a Limbilor poate fi privit, așadar, dincolo de o activitate festivă organizată o dată pe an. Diversitatea lingvistică poate deveni o resursă pedagogică: o ocazie de a-i ajuta pe elevi să descopere alte culturi, să înțeleagă diferențele de perspectivă și să își dezvolte capacitatea de a comunica într-o societate în care contactul dintre limbi și culturi este tot mai frecvent.
La 26 septembrie, Europa celebrează limbile pe care le vorbește. Din perspectivă educațională, însă, miza este mai largă: formarea unor oameni capabili să comunice dincolo de granițele propriei limbi și să privească diversitatea nu ca pe un obstacol, ci ca pe o parte a realității în care trăiesc.
Foto: https://edl.ecml.at/ro/
