Educația, formarea profesională, competențele și accesul la piața muncii se află tot mai mult în centrul politicilor europene, într-un context marcat de transformări tehnologice, schimbări demografice și presiuni asupra economiei europene. Într-un bilanț privind prima parte a anului 2026, Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene pentru Drepturi Sociale și Competențe, Locuri de muncă de calitate și Pregătire, subliniază rolul investițiilor în oameni și al pregătirii pentru schimbările care afectează deja societățile europene.
Potrivit bilanțului prezentat de Roxana Mînzatu, în 2025 și 2026, peste 36 de milioane de europeni au participat la proiecte și programe finanțate prin Fondul Social European Plus (FSE+) și Erasmus+, iar aproximativ 450.000 de proiecte și programe se află în desfășurare.
Pentru FSE+, Mînzatu estimează că, până la finalul lui 2026, vor fi în implementare peste 100 de miliarde de euro din bugetul aferent perioadei financiare 2021–2027. Fondurile sunt direcționate către servicii sociale, incluziune, educație și formare, combaterea șomajului și facilitarea accesului pe piața muncii.
În ceea ce privește Erasmus+, oficialul european estimează că până la sfârșitul anului vor fi angajate aproximativ 22 de miliarde de euro din bugetul total de 27 de miliarde de euro. În bilanțul său, Mînzatu amintește că, numai în 2025, peste 1,7 milioane de europeni – elevi, cadre didactice, tineri și sportivi, printre alții – au beneficiat de program.
Strategia europeană pentru combaterea sărăciei, adoptată în 2026
Una dintre evoluțiile politice importante menționate de Roxana Mînzatu este adoptarea, în mai 2026, a primei Strategii europene pentru combaterea sărăciei.
Comisia Europeană a adoptat la 6 mai 2026 Strategia UE pentru combaterea sărăciei, împreună cu o comunicare privind consolidarea Garanției europene pentru copii și o propunere de recomandare a Consiliului privind combaterea excluziunii locative. Strategia urmărește atât reducerea sărăciei, cât și prevenirea acesteia, inclusiv prin îmbunătățirea accesului la servicii și creșterea participării pe piața muncii.
„Nu e doar despre sprijin pentru vulnerabili. Propune măsuri de prevenție. Un accent mare: accesul la locurile de muncă”, afirmă Roxana Mînzatu în bilanțul publicat.
Comisia Europeană estimează că aproximativ 93 de milioane de persoane din Uniunea Europeană sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar 19,3 milioane de copii se află în această situație. Strategia europeană își propune să contribuie la eradicarea sărăciei în UE până în 2050.
Garanția europeană pentru copii, consolidată
Un alt dosar menționat de vicepreședinta executivă a Comisiei Europene este Garanția europeană pentru copii, instrument prin care Uniunea urmărește să asigure copiilor aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială acces la servicii esențiale.
În mai 2026, Comisia a prezentat o comunicare privind consolidarea Garanției europene pentru copii. Demersul urmărește să contribuie la prevenirea și reducerea sărăciei în rândul copiilor și familiilor, precum și la îmbunătățirea accesului la servicii și sprijin pentru copiii vulnerabili.
Mînzatu vorbește, în bilanțul său, despre propunerea unui card european pentru copiii vulnerabili care beneficiază de Garanție și despre includerea siguranței copiilor, atât online, cât și offline, în cadrul acestei abordări.
Educația și capitalul uman, mai vizibile în Semestrul European
O altă schimbare evidențiată de Mînzatu privește rolul educației, formării și competențelor în procesul anual al Semestrului European.
În martie 2026, Consiliul a adoptat o recomandare privind capitalul uman, care urmărește să sprijine statele membre în prioritizarea investițiilor și reformelor din educație și dezvoltarea competențelor, inclusiv pentru a răspunde deficitului de competențe din sectoarele strategice. Comisia Europeană leagă această recomandare de obiectivele Uniunii competențelor și de competitivitatea europeană.
În bilanțul său, Roxana Mînzatu susține că educația, competențele și capitalul uman au ajuns mai puternic în centrul coordonării politicilor bugetare, fiscale și sociale dintre nivelul european și cel național.
Direcția este reflectată și în activitatea Comisiei din 2026. Consiliul European Skills High-Level Board, creat în cadrul Uniunii competențelor, are rol consultativ și reunește reprezentanți ai mediului de afaceri, ai educației și formării și ai partenerilor sociali. Recomandările sale sunt destinate să contribuie inclusiv la viitoarea activitate din cadrul Semestrului European.
Garanția europeană pentru competențe: șase proiecte-pilot, inclusiv cu participare din România
În iulie 2026, Comisia Europeană a lansat șase proiecte-pilot în cadrul noii Garanții europene pentru competențe, una dintre inițiativele importante ale Uniunii competențelor.
Proiectele au un buget total de 14,5 milioane de euro și urmăresc să sprijine aproape 1.000 de lucrători din industria auto și lanțul de aprovizionare, aflați în risc de șomaj, prin formare profesională și tranziție către sectoare aflate în creștere.
România participă la două dintre proiectele-pilot, potrivit Comisiei Europene. Acestea testează modalități prin care lucrătorii aflați în situații de restructurare să poată dobândi competențele necesare pentru a face tranziția către alte locuri de muncă, înainte ca pierderea locului de muncă să devină efectivă.
„Ideea este simplă: dacă o fabrică se restructurează, să intervenim înainte ca oamenii să ajungă în șomaj”, explică Roxana Mînzatu.
Inițiativa se înscrie în logica Uniunii competențelor, care urmărește să anticipeze nevoile de competențe și să sprijine adaptarea lucrătorilor la transformările economice.
Absolvenții de învățământ profesional și tehnic, incluși în programul Blue Book
O schimbare cu relevanță directă pentru educația profesională și tehnică este introducerea, în 2026, a unei categorii dedicate absolvenților de învățământ profesional și tehnic în cadrul programului de stagii Blue Book al Comisiei Europene.
Noua categorie este destinată absolvenților de calificări din învățământul profesional și tehnic care îndeplinesc criteriile stabilite de Comisie.
Pentru Roxana Mînzatu, schimbarea reprezintă și un mesaj privind recunoașterea importanței profesiilor tehnice și practice.
„Este încă o cale de a spune că Europa respectă pe cei care aleg profesii cruciale precum tehnician, electrician, instalator, specialist IT”, afirmă Roxana Mînzatu.
Modernizarea regulilor privind securitatea socială pentru lucrătorii mobili
În bilanțul său, Mînzatu include printre evoluțiile importante ale anului și modernizarea regulilor europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială.
Este vorba despre cadrul legislativ european construit în jurul Regulamentului (CE) nr. 883/2004, care stabilește regulile de coordonare a sistemelor de securitate socială pentru persoanele aflate în situații care implică mai multe state europene. Regulamentul acoperă, printre altele, prestații de boală, maternitate și paternitate, pensii, șomaj și prestații familiale.
La 30 aprilie 2026, Comisia Europeană a anunțat un pas important în procesul de modernizare a regulilor de coordonare a securității sociale.
Roxana Mînzatu descrie acest demers drept o evoluție importantă pentru lucrătorii mobili din Europa, pornind de la o idee simplă: drepturile sociale trebuie coordonate atunci când o persoană muncește în unul sau mai multe alte state membre.
„Dacă pleci să muncești în una sau mai multe alte state membre UE, drepturile și asigurările tale sociale vin cu tine de o manieră corectă și echitabilă”, afirmă oficialul european.
De la reacția la criză la pregătirea pentru schimbare
Dincolo de proiectele și instrumentele financiare europene, mesajul central al bilanțului lui Roxana Mînzatu este legat de nevoia ca politicile publice să anticipeze schimbările, nu doar să reacționeze la efectele lor.
Europa se confruntă, potrivit oficialului european, cu transformări majore: reorganizarea bazei industriale, securitatea energetică, schimbările demografice, schimbările climatice și dezvoltarea inteligenței artificiale.
În acest context, formarea profesională, recalificarea și dezvoltarea competențelor devin componente ale rezilienței economice și sociale. Direcția este reflectată și de Uniunea competențelor, care pune accent pe dezvoltarea competențelor de bază, digitale și STEM, precum și pe adaptarea forței de muncă la schimbările economice.
„Nu sunt schimbări pe care le putem opri. Dar putem alege dacă doar reacționăm la ele sau ne pregătim din timp”, spune Roxana Mînzatu.
În aceeași logică, ea pune în discuție diferența dintre intervenția după pierderea unui loc de muncă și măsurile de pregătire înainte ca restructurarea să producă efecte sociale majore.
Educația, formarea și viitorul pieței muncii, printre dosarele următoarei perioade
Pentru a doua parte a anului, Roxana Mînzatu indică mai multe dosare europene care au legătură directă cu educația și formarea: mobilitatea echitabilă a forței de muncă, învățământul profesional și tehnic, o nouă viziune pentru educație, locurile de muncă de calitate și o nouă strategie europeană pentru sport.
În domeniul educației, Comisia pregătește în 2026 un Education Package, iar activitatea privind viitorul educației și competențelor digitale include și pregătirea unei foi de parcurs pentru 2030. Comisia a anunțat, de asemenea, că o strategie europeană pentru învățământul profesional și tehnic urmărește să facă acest sector mai atractiv și mai inovator.
În ceea ce privește sportul, Mînzatu menționează o viitoare strategie europeană ca unul dintre dosarele importante ale perioadei următoare. În acest moment, formularea este de tratat ca o prioritate anunțată pentru activitatea viitoare, nu ca o strategie deja adoptată la nivelul UE. Politicile europene în domeniul sportului continuă să fie dezvoltate prin inițiative și programe precum Erasmus+ și prin dialogul cu statele membre și actorii din sector.
Un nou cadru financiar european, în negocieri
În paralel cu dosarele sectoriale, continuă negocierile privind viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034.
Comisia Europeană a propus un cadru financiar multianual de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, destinat să răspundă unor priorități precum competitivitatea, securitatea, apărarea, tranziția verde și coeziunea economică și socială.
În bilanțul său, Mînzatu atrage atenția asupra implicațiilor pe care nivelul viitoarelor alocări le-ar putea avea pentru capacitatea Uniunii de a răspunde transformărilor economice și sociale.
Pentru domeniul educației, formării și competențelor, miza următorilor ani este legată nu doar de volumul finanțărilor disponibile, ci și de capacitatea Europei de a anticipa schimbările de pe piața muncii și de a conecta mai eficient educația cu noile nevoi economice.
„Europa nu își poate reduce decalajul de competitivitate și nici nu poate deveni mai puternică fără să investească, inteligent dar cu prioritate, în oameni – în formarea lor, în reziliența lor, în serviciile care îi capacitează”, conchide Roxana Mînzatu.
Pentru România, direcția este relevantă atât prin accesul la programele europene de finanțare, cât și prin participarea la proiectele-pilot privind competențele și prin noile oportunități pentru absolvenții învățământului profesional și tehnic.
