Inteligența artificială a intrat în companii într-un ritm care, în multe situații, a devansat apariția unor reguli interne clare. Instrumente precum ChatGPT, Copilot, Claude și alte aplicații bazate pe inteligență artificială sunt utilizate deja pentru redactarea de texte, analiza unor documente și date, realizarea de rapoarte, generarea de imagini sau interacțiunea cu clienții.
Pentru multe organizații, această adopție a început prin experiment. Angajații au testat individual instrumente noi, echipele au identificat aplicații utile, iar utilizarea AI s-a extins treptat în activitatea curentă.
Începând cu august 2026, cadrul european privind inteligența artificială a intrat într-o etapă importantă de aplicare. AI Act, regulamentul european care stabilește un cadru comun pentru dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale, se aplică etapizat, iar din 2 august 2026 au devenit aplicabile noi prevederi importante, inclusiv anumite obligații de transparență.
Pentru companii, această etapă nu înseamnă renunțarea la inteligența artificială. Înseamnă, însă, că experimentarea trebuie să fie însoțită de o mai bună înțelegere a instrumentelor utilizate, a datelor prelucrate, a responsabilităților și a rezultatelor obținute.
De la utilizare individuală la o strategie clară
Într-o organizație în care mai mulți angajați utilizează instrumente AI, prima provocare este să existe o imagine de ansamblu asupra modului în care tehnologia este folosită.
Comunicarea ICDL România propune, în acest context, o întrebare simplă:
„Știm ce AI folosim, cine îl folosește, cu ce date și pentru ce?”
Pentru o companie, răspunsul poate începe cu un inventar al instrumentelor utilizate. Este relevant ce soluții AI sunt folosite, în ce departamente, pentru ce activități, ce tipuri de date sunt introduse și cine verifică rezultatele.
O asemenea evaluare poate reprezenta un prim pas către o utilizare mai organizată a inteligenței artificiale. Nu toate aplicațiile AI presupun aceleași riscuri, iar obligațiile prevăzute de AI Act diferă în funcție de tipul sistemului și de modul în care acesta este utilizat.
Un instrument folosit pentru rezumarea unui document intern nu se află automat în aceeași situație cu un sistem AI utilizat într-un proces de recrutare sau într-un context în care rezultatele pot avea efecte asupra unei persoane. AI Act utilizează o abordare bazată pe risc, iar cerințele sunt stabilite în funcție de categoria și utilizarea sistemului.
În acest context, pentru companii devine importantă trecerea de la utilizarea informală a unor instrumente la o imagine clară asupra modului în care AI este integrat în activitate.
Ce aduce etapa din 2 august 2026
AI Act a intrat în vigoare în 2024 și prevede un calendar etapizat de aplicare. Primele prevederi au început să se aplice din 2 februarie 2025, inclusiv cele privind interzicerea anumitor practici de inteligență artificială și obligația de a promova AI literacy.
Din 2 august 2025 au devenit aplicabile alte prevederi importante, inclusiv unele referitoare la modelele de inteligență artificială de uz general și la guvernanță.
Din 2 august 2026 a început o nouă etapă de aplicare a regulamentului, în care intră în aplicare și o serie de obligații suplimentare. Printre acestea se numără anumite cerințe de transparență pentru sistemele AI.
În anumite situații, persoanele trebuie să poată înțelege că interacționează cu un sistem de inteligență artificială. De asemenea, pentru anumite categorii de conținut generat sau modificat artificial există obligații privind informarea și marcarea acestuia.
Comisia Europeană a publicat orientări privind obligațiile de transparență, pentru a sprijini furnizorii și utilizatorii în aplicarea acestor prevederi.
Pentru companii, schimbarea este relevantă inclusiv din perspectiva relației cu angajații și clienții. Utilizarea AI nu mai poate fi privită exclusiv ca o chestiune tehnică. În anumite contexte, devine relevant și modul în care utilizarea sistemului este comunicată și controlată.
AI literacy, o responsabilitate pentru organizații
Unul dintre elementele importante ale AI Act este reprezentat de competențele de inteligență artificială.
Articolul 4 din regulament, referitor la AI literacy, se aplică din 2 februarie 2025. Furnizorii și utilizatorii de sisteme AI trebuie să ia măsuri pentru a asigura, într-o măsură adecvată, un nivel suficient de AI literacy în rândul personalului și al altor persoane care utilizează sau operează sisteme AI în numele lor.
Regulamentul nu stabilește un curs unic obligatoriu pentru toate organizațiile și nici un nivel identic de competență pentru fiecare angajat. Nivelul de pregătire trebuie raportat la experiența, cunoștințele, educația și formarea persoanelor, precum și la contextul în care este utilizat sistemul AI.
Pentru un angajat, AI literacy poate însemna capacitatea de a înțelege ce informații pot fi introduse într-un instrument AI, cum trebuie verificate rezultatele și în ce situații pot apărea erori.
Pentru un manager, competențele sunt legate și de evaluarea oportunității utilizării AI într-un anumit proces, identificarea riscurilor și stabilirea punctelor în care este necesară intervenția și verificarea umană.
În comunicarea sa, ICDL România sintetizează această schimbare astfel:
„AI literacy nu mai este un «nice to have». Devine o responsabilitate reală a organizației.”
Prin urmare, dezvoltarea competențelor AI poate fi privită nu doar ca o componentă a pregătirii digitale, ci și ca o condiție pentru integrarea responsabilă a tehnologiei în activitatea unei companii.
AI Act nu înseamnă mai puțină inteligență artificială
Reglementarea europeană poate fi percepută, la prima vedere, ca o nouă obligație administrativă pentru companii. Direcția urmărită de cadrul european este însă aceea de a crea reguli comune pentru dezvoltarea și utilizarea AI, în funcție de nivelul de risc.
În 2026, Uniunea Europeană a adoptat și măsuri de simplificare prin AI Omnibus, cu modificări care urmăresc, între altele, reducerea unor sarcini administrative și adaptarea anumitor termene de aplicare.
Pentru anumite sisteme AI cu grad ridicat de risc au fost introduse ajustări ale calendarului, astfel încât companiile și autoritățile să dispună de un interval suplimentar pentru pregătire, în funcție de categoria sistemului și de existența standardelor și a altor instrumente relevante.
În acest context, mesajul central transmis de ICDL România este formulat astfel:
„AI Act nu înseamnă «folosiți mai puțin AI». Înseamnă folosiți-l mai bine, mai transparent și mai controlat.”
Pentru România, această discuție este cu atât mai importantă cu cât nivelul de adopție a tehnologiilor AI rămâne mult sub media Uniunii Europene.
România are nevoie atât de adopție, cât și de competențe
Potrivit datelor Eurostat pentru 2025, 20% dintre întreprinderile din Uniunea Europeană cu cel puțin 10 persoane angajate utilizau tehnologii de inteligență artificială. În România, procentul era de 5,2%.
Diferența este vizibilă și atunci când sunt analizate întreprinderile în funcție de dimensiune. La nivel european, utilizarea AI a fost mai ridicată în rândul întreprinderilor mari decât în cazul celor mici. În România, 4,1% dintre întreprinderile mici, 7,8% dintre cele mijlocii și 20,8% dintre cele mari utilizau tehnologii AI în 2025.
Datele conturează o provocare dublă pentru mediul de afaceri românesc: accelerarea adopției inteligenței artificiale și, în același timp, dezvoltarea competențelor necesare pentru utilizarea sa eficientă și responsabilă.
„Nu porni de la tool. Pornește de la proces.”
În etapa de experimentare, companiile și angajații s-au concentrat în multe situații asupra posibilităților oferite de noile instrumente: ce poate face un anumit model, ce poate genera o aplicație sau ce activitate poate fi automatizată.
Următoarea etapă poate porni însă de la problema concretă pe care organizația încearcă să o rezolve.
Unde se pierde timp? Ce activitate este repetată inutil? Ce date sunt introduse de mai multe ori? Ce raport este construit manual în fiecare săptămână? Ce etapă dintr-un flux de lucru poate fi simplificată? Abia după identificarea procesului poate fi evaluat instrumentul potrivit.
Un exemplu este prelucrarea facturilor. Un sistem AI poate fi utilizat pentru extragerea automată a anumitor informații, însă valoarea soluției nu este dată doar de capacitatea tehnică de a procesa documentele. Compania trebuie să poată evalua timpul economisit, volumul de documente procesat, modalitatea de verificare a rezultatelor și procedura aplicată atunci când sistemul produce o eroare.
În acest punct, productivitatea și conformitatea se intersectează. O soluție AI poate aduce eficiență, dar utilizarea sa trebuie raportată și la datele prelucrate, la riscurile asociate și la responsabilitățile oamenilor implicați.
ICDL România formulează această abordare printr-un mesaj concis:
„Nu porni de la tool. Pornește de la proces.”
ICDL AI4Productivity: de la „ce poate AI?” la „ce poate rezolva AI?”
Această perspectivă se regăsește și în programul ICDL AI4Productivity, prezentat de ICDL România ca fiind destinat antreprenorilor, managerilor și angajaților din companii.
Programul pornește de la situații concrete din activitatea organizațiilor: muncă repetitivă, raportări manuale, date transferate între sisteme, documente recreate în mod constant sau fluxuri de lucru care pot fi simplificate.
Potrivit informațiilor transmise de ICDL România, obiectivul este legarea dintre AI literacy, utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale și productivitate.
Accentul nu este pus exclusiv pe învățarea modului de utilizare a unui anumit instrument, ci pe înțelegerea procesului care poate fi îmbunătățit, a rezultatului urmărit, a datelor utilizate și a modului în care este menținut controlul asupra rezultatului.
În această logică, întrebarea devine mai puțin „cum folosesc acest tool?” și mai mult „ce proces poate fi îmbunătățit cu ajutorul AI și ce rezultat concret pot obține?”.
Pentru o companie, diferența este importantă. Cunoașterea unui instrument nu este echivalentă cu capacitatea de a identifica o problemă de business, de a evalua dacă AI reprezintă soluția potrivită și de a măsura efectele utilizării sale.
De la experiment la rezultate concrete
AI Act nu pune capăt experimentării cu inteligența artificială. În schimb, noul cadru european aduce în prim-plan necesitatea unei utilizări mai bine înțelese, mai transparente și mai responsabile.
Pentru companii, devine relevant nu doar ce poate face un instrument AI, ci și ce valoare produce utilizarea sa. Reducerea timpului de lucru, eliminarea unor etape repetitive, scăderea erorilor, accelerarea răspunsului către clienți sau eliberarea angajaților de sarcini repetitive sunt câteva dintre rezultatele care pot fi urmărite.
În același timp, compania trebuie să știe ce date sunt utilizate, cine verifică rezultatele și unde rămâne responsabilitatea umană. Astfel, tranziția nu este de la AI la mai puțin AI, ci de la utilizarea experimentală și individuală către o utilizare mai structurată.
Mesajul ICDL România este sintetizat în formularea:
„De la «testăm AI» la «știm de ce îl folosim». De la experiment la rezultate concrete.”
Pentru mediul de afaceri românesc, unde adopția AI este încă redusă comparativ cu media europeană, următoarea etapă va presupune atât recuperarea decalajului tehnologic, cât și dezvoltarea competențelor necesare pentru utilizarea responsabilă a acestor instrumente.
AI Act schimbă astfel nu doar cadrul de reglementare, ci și întrebările pe care companiile trebuie să și le pună despre propria utilizare a inteligenței artificiale: ce folosesc, de ce folosesc, cu ce date, cu ce responsabilități și, mai ales, cu ce rezultate.
Despre ICDL România
ICDL România este organismul național care coordonează standardul internațional ICDL – International Certification of Digital Literacy, fostul ECDL. Potrivit informațiilor furnizate de organizație, ICDL este prezent în peste 100 de țări și reprezintă un program internațional de certificare a competențelor digitale.
Standardul a evoluat odată cu schimbările tehnologice și cu cerințele privind competențele digitale. Organizația îl prezintă ca pe un standard internațional destinat evaluării și certificării competențelor digitale.
De peste 20 de ani, ICDL România derulează programe pentru dezvoltarea competențelor digitale în rândul mai multor categorii de beneficiari, între care elevi, profesori, angajați, funcționari publici și persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.
Prin programe precum ICDL Digital Citizen, organizația urmărește sprijinirea persoanelor aflate la începutul utilizării tehnologiei, promovarea incluziunii digitale și reducerea decalajelor de competențe digitale.
În zona inteligenței artificiale, ICDL România dezvoltă programe dedicate alfabetizării și utilizării AI, între care se numără și inițiativele adresate mediului profesional și programul ICDL AI4Productivity.
Mai multe informații despre programele ICDL România sunt disponibile pe www.icdl.ro, iar pentru informații despre inițiativele din zona AI organizația indică adresa ai@icdl.ro.
CITEȘTE ȘI ICDL România lansează GhidAIEDU.ro pentru a standardiza utilizarea AI în învățământ
