În 2026, Ziua Mondială a Profesorilor marchează șase decenii de la adoptarea Recomandării ILO/UNESCO privind statutul profesorilor, document care a stabilit un cadru internațional de referință pentru drepturile, responsabilitățile, formarea și condițiile de muncă ale cadrelor didactice. În același an, documentul este supus unui proces de revizuire, în condițiile în care profesia didactică se confruntă cu schimbări accelerate, de la dezvoltarea inteligenței artificiale și transformările digitale până la incluziune, migrație și schimbări climatice.
Ziua Mondială a Profesorilor este marcată anual la 5 octombrie și celebrează profesia didactică la nivel internațional. Data amintește de adoptarea, în 1966, a Recomandării Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și UNESCO privind statutul profesorilor. Ziua Mondială a Profesorilor este celebrată din 1994.
În 2026, aniversarea are o semnificație aparte: se împlinesc 60 de ani de la adoptarea Recomandării din 1966, iar UNESCO și OIM desfășoară procesul de revizuire a documentului. Tema oficială a ediției din acest an este „Standing with teachers: 60 years of protecting the profession, advancing its status and shaping our futures”.
Un reper internațional pentru statutul profesorilor
Adoptată la 5 octombrie 1966, Recomandarea privind statutul profesorilor reprezintă principalul instrument internațional dedicat în mod specific statutului cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Documentul stabilește repere referitoare la drepturile și responsabilitățile profesorilor, formarea inițială și continuă, recrutare, angajare, condiții de predare și de muncă.
Recomandarea se referă la profesorii din școlile publice și private, de la nivelul preșcolar și primar până la învățământul secundar, inclusiv învățământul tehnic, profesional și artistic. Documentul nu este un tratat internațional care trebuie ratificat de state, ci un instrument normativ UNESCO și OIM cu caracter de recomandare, destinat să ofere un cadru de referință pentru politicile și practicile naționale.
Importanța acestuia ține astfel nu doar de protejarea unor drepturi profesionale, ci și de modul în care este privită profesia didactică: pregătirea pentru profesie, dezvoltarea profesională, condițiile în care profesorii își desfășoară activitatea și participarea lor la procesele care influențează educația.
De ce este revizuită Recomandarea după 60 de ani
La șase decenii de la adoptare, UNESCO consideră necesară actualizarea cadrului internațional în raport cu transformările prin care trece profesia didactică. Printre acestea se numără dezvoltarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, schimbările climatice, nevoia unor sisteme educaționale mai incluzive, precum și migrația și deplasarea populațiilor.
UNESCO subliniază că aceste transformări au efecte asupra mai multor dimensiuni ale statutului profesorilor: statutul simbolic, legat de recunoașterea și valorizarea profesiei, statutul profesional, care include autonomia, sprijinul și participarea la elaborarea politicilor, dar și statutul material, influențat de salarizare, volumul de muncă și condițiile de lucru.
Procesul de revizuire a început în 2026; un grup independent de experți, constituit de UNESCO și în relație cu procedurile OIM, are rolul de a analiza Recomandarea din 1966 și de a formula propuneri pentru un proiect de text revizuit. Etapa de consultare tehnică este prevăzută pentru perioada iunie 2026 – iunie 2027, ceea ce înseamnă că, în prezent, nu există încă o nouă Recomandare adoptată.
Profesorul într-o școală în care tehnologia se schimbă rapid
Una dintre schimbările care nu puteau fi anticipate în 1966 este dezvoltarea tehnologiilor digitale și, mai recent, utilizarea inteligenței artificiale în educație. Datele internaționale disponibile pentru România oferă deja o imagine asupra modului în care această transformare a ajuns în activitatea didactică.
Potrivit rezultatelor TALIS 2024 publicate de OCDE, 46% dintre profesorii de gimnaziu din România au declarat că au utilizat inteligența artificială în activitatea lor, față de 36% media OCDE. Dintre profesorii care nu au utilizat AI în predare în cele 12 luni anterioare sondajului, 58% au indicat lipsa cunoștințelor și competențelor necesare pentru a preda utilizând AI, iar 39% au menționat lipsa infrastructurii în școli.
Tot în TALIS 2024, 31% dintre profesorii din România au indicat un nivel ridicat al nevoilor de formare profesională în ceea ce privește competențele pentru utilizarea inteligenței artificiale în predare și învățare. Datele provin din răspunsurile colectate în 2024 și trebuie citite ca o imagine a acelui moment, nu ca o măsurare a situației profesorilor români în 2026.
Transformarea digitală aduce astfel o nouă dimensiune discuției despre statutul profesorului. Competențele profesionale nu mai sunt raportate doar la disciplinele predate și la metodele pedagogice tradiționale, ci și la capacitatea de a utiliza și evalua critic tehnologii noi, de a înțelege limitele acestora și de a le integra responsabil în procesul educațional.
Statutul profesorului înseamnă mai mult decât salarizarea
Discuția internațională despre statutul profesorului nu se reduce la nivelul veniturilor. Recomandarea din 1966 tratează profesia dintr-o perspectivă mai largă, care include formarea, recrutarea, securitatea profesională, condițiile de muncă, autonomia și participarea cadrelor didactice la deciziile care privesc educația.
Și datele TALIS 2024 pentru România arată că statutul profesiei are mai multe dimensiuni. 42% dintre profesorii de gimnaziu chestionați au declarat că profesorii sunt valorizați în societate, în timp ce 21% au considerat că opiniile profesorilor sunt valorizate de factorii de decizie. În ceea ce privește satisfacția profesională, 95,8% dintre profesorii participanți la studiu s-au declarat, în ansamblu, mulțumiți de locul lor de muncă. Separat, 81% au declarat că sunt mulțumiți de condițiile lor de angajare, fără a lua în calcul salariul, iar 57% s-au declarat mulțumiți de salariul pe care îl primesc.
Aceste rezultate provin din TALIS 2024, ale cărui date au fost colectate în 2024, și reflectă răspunsurile profesorilor de gimnaziu participanți la studiu. Ele nu reprezintă o măsurare a situației din 2026, dar oferă un reper recent asupra modului în care profesorii din România își percep profesia, locul de muncă și condițiile de angajare.
UNESCO și OIM revizuiesc Recomandarea din 1966 pentru a actualiza acest cadru internațional în raport cu transformările care afectează profesia didactică și școala, de la dezvoltarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale până la schimbările demografice, incluziune și migrație.
5 octombrie în România: Ziua internațională a educației
În România, data de 5 octombrie are și o semnificație proprie în calendarul școlar. Pentru anul școlar 2026–2027, 5 octombrie este prevăzut ca „Ziua internațională a educației”, zi în care nu se organizează cursuri.
Această dată este distinctă de 5 iunie, când este sărbătorită Ziua Învățătorului. În plan internațional, însă, 5 octombrie este data consacrată Zilei Mondiale a Profesorului, legată direct de adoptarea Recomandării ILO/UNESCO din 1966.
În 2026, semnificația zilei depășește, așadar, dimensiunea aniversară. Cei 60 de ani de la adoptarea Recomandării coincid cu momentul în care documentul este reevaluat pentru a răspunde unor realități pe care educația de la începutul anilor 2020 le-a făcut imposibil de ignorat: inteligența artificială și transformarea digitală, schimbarea profilului elevilor și al comunităților școlare, nevoia de incluziune, mobilitatea populației și presiunile tot mai mari asupra profesiei didactice.
Revizuirea nu înseamnă renunțarea la principiile documentului din 1966, ci reevaluarea lor în raport cu lumea educației de astăzi. Pentru Ziua Mondială a Profesorilor 2026, UNESCO pune astfel în centrul atenției nu doar rolul profesorului în procesul educațional, ci și condițiile profesionale, sociale și instituționale de care acesta are nevoie pentru a-și putea exercita rolul.
În 2026, Ziua Mondială a Profesorilor marchează nu doar 60 de ani de la adoptarea Recomandării ILO/UNESCO, ci și începutul unei noi etape pentru acest document. Revizuirea sa va trebui să țină cont de realitățile unei școli în care tehnologia, inteligența artificială, incluziunea și schimbările sociale au devenit deja parte din activitatea de zi cu zi.
CITEȘTE ȘI 5 octombrie – Ziua Mondială a Profesorului și Ziua Educației în România
