Aspirații înalte, direcții incerte: ce arată noul raport OCDE despre viitorul profesional al adolescenților
În 2025, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat raportul „The State of Global Teenage Career Preparation”, cea mai amplă analiză realizată până acum despre modul în care adolescenții din peste 80 de țări își construiesc aspirațiile profesionale și cât de bine sunt pregătiți pentru piața muncii. Bazat pe datele din Programme for International Student Assessment (PISA) 2022, studiul oferă un diagnostic îngrijorător: tinerii sunt mai educați ca niciodată, dar tot mai nesiguri în privința viitorului lor profesional.
Directorul pentru Educație și Competențe al OCDE, Andreas Schleicher, avertizează faptul că „niciodată nu au părăsit atât de mulți tineri sistemul educațional cu mai multe calificări și mai mulți ani de școlarizare, dar adesea îi vedem luptându-se să își valorifice capitalul uman acumulat pe piața muncii”.
Raportul pune sub semnul întrebării eficiența sistemelor actuale de orientare și consiliere în carieră și arată că, în multe cazuri, elevii care au cea mai mare nevoie de sprijin sunt cei care îl primesc cel mai puțin.
O generație tot mai nesigură: 39% dintre elevi nu știu ce vor face la 30 de ani
Una dintre cele mai puternice concluzii ale raportului este creșterea accelerată a incertitudinii vocaționale. În medie, la nivelul țărilor OCDE, 39% dintre elevii de 15 ani pot fi clasificați drept „indeciși în privința carierei” în privința carierei. Procentul este în creștere față de ciclurile anterioare PISA și reflectă o tendință accentuată mai ales după 2018.
Elevii sunt considerați „indeciși în privința carierei” atunci când nu pot indica o ocupație clară pentru vârsta de aproximativ 30 de ani sau când răspunsul este prea vag pentru a fi clasificat în sistemul internațional al ocupațiilor (ISCO).
Analizele longitudinale revizuite de OCDE arată că această incertitudine nu este neutră: în 15 din 19 studii analizate, adolescenții fără un plan profesional clar au avut rezultate mai slabe pe piața muncii la 25 de ani, chiar și după controlul pentru performanță școlară, gen sau statut socio-economic.
Incertitudinea este corelată cu performanțe academice mai scăzute; în 2022, 44% dintre elevii cu rezultate slabe la testările PISA erau indeciși privind cariera, comparativ cu 34% dintre cei cu performanțe înalte.
Aspirații concentrate: jumătate dintre fete vor una din zece profesii
Deși nivelul aspirațiilor educaționale a crescut constant din 2000, opțiunile profesionale ale adolescenților au devenit tot mai concentrate. În 2022, 50% dintre fete și 44% dintre băieți din țările OCDE își doreau să profeseze într-una dintre primele zece ocupații populare.
Pentru fete, pe primele locuri se află medic, profesor, avocat, asistent medical sau psiholog. Pentru băieți, profesiile dominante sunt din zona IT, sport, inginerie sau medicină.
Un fenomen remarcabil este creșterea puternică a interesului pentru ocupațiile din categoria „profesioniști” (ISCO major group 2). În 2000, 48% dintre elevi aspirau la astfel de roluri; în 2022, procentul a urcat la 59%. În medie, 58% dintre elevii care au exprimat o opțiune profesională au declarat că își doresc o carieră într-o profesie care, în mod obișnuit, necesită studii universitare.
Însă, distribuția reală a locurilor de muncă nu reflectă aceste aspirații. În nicio țară OCDE cererea de profesioniști nu este suficient de mare pentru a absorbi toți elevii care își doresc astfel de poziții. În unele state, raportul dintre aspirații și realitate ajunge la trei la unu.
Confuzie sistemică: un elev din cinci este „nealiniat”
Raportul introduce conceptul de „nealiniere” – discrepanța dintre planurile educaționale și cerințele tipice ale profesiei dorite. În medie, unul din cinci elevi care aspiră la o profesie ce necesită studii superioare nu intenționează să urmeze învățământ terțiar.
Această formă de confuzie are consecințe directe. Studiile arată că elevii care subestimează nivelul de educație necesar pentru profesia dorită au rezultate mai slabe pe piața muncii la vârsta adultă.
Datele PISA 2022 arată că nealinierea este inegal distribuită social: 34% dintre elevii din segmentul cel mai dezavantajat socio-economic sunt nealiniați, comparativ cu doar 11% dintre cei din segmentul cel mai avantajat.
Aspirațiile sunt mai puternic influențate de origine socială decât de performanță
Poate cea mai tulburătoare constatare este că, în 2022, statutul socio-economic este un predictor mai puternic al ambițiilor educaționale decât performanța academică.
Elevii cu rezultate înalte la PISA, dar proveniți din medii dezavantajate, sunt cu 22 de puncte procentuale mai puțin predispuși să aspire la studii universitare decât colegii lor la fel de performanți din medii privilegiate.
Mai mult, în medie la nivel OCDE, elevii cu performanțe scăzute, dar cu statut socio-economic ridicat, sunt mai predispuși să își dorească studii superioare decât elevii performanți din medii defavorizate. Diferența medie este de 8 puncte procentuale.
Concluzia raportului este fără echivoc: capitalul social și cultural al familiei cântărește mai greu decât rezultatele la matematică, lectură sau științe atunci când vine vorba de planuri educaționale.
Orientarea în carieră funcționează, dar nu ajunge la toți
Există și vești bune. Analiza OCDE a datelor din zece țări arată că anumite forme de dezvoltare a carierei la adolescență sunt asociate constant cu rezultate mai bune la 25 de ani: salarii mai mari, șomaj mai redus și un nivel mai ridicat de satisfacție profesională.
Activitățile cu cel mai mare impact sunt cele care conectează elevii direct cu piața muncii: vizite la locul de muncă, activități de tip job shadowing, stagii de practică, participarea la târguri de joburi, discuții cu profesioniști.
Cu toate acestea, participarea este scăzută. În medie, doar 35% dintre elevi au participat la un târg de joburi, 45% au efectuat o vizită la un loc de muncă sau au participat la activități de observare directă, iar 35% au avut un stagiu de practică. Mai grav, elevii din medii dezavantajate participă mai rar la aceste activități, deși sunt cei care au cea mai mare nevoie de ele.
Raportul subliniază rolul esențial al angajatorilor în acest ecosistem; implicarea lor directă în activități școlare creează „capital social”, oferind elevilor informații credibile, modele alternative și oportunități reale de construire a rețelelor profesionale.
O generație anxioasă și sceptică
Dincolo de statistici, raportul include și mărturii ale elevilor. Bella, 17 ani, spune: „Mă simt neliniștită în privința vieții profesionale. Nu știu ce opțiuni aș avea, pentru că nu sunt sigură ce carieră să aleg.”
În medie, 33% dintre elevii din țările OCDE nu sunt de acord cu afirmația „școala m-a învățat lucruri care ar putea fi utile într-un loc de muncă”. Această ruptură percepută între educație și piața muncii explică, în parte, creșterea incertitudinii și a anxietății legate de viitorul profesional.
Investiția strategică în orientare începe devreme
Rezultatele raportului OCDE arată că sistemele de orientare în carieră trebuie regândite strategic, inițiate mai devreme și ancorate mai puternic în realitatea pieței muncii. Deciziile educaționale nu se iau doar la finalul liceului, ci se construiesc progresiv încă din primii ani de școală. Inegalitățile sociale tind să se adâncească acolo unde nu există expunere sistematică la opțiuni reale, claritate privind traseele educaționale sau sprijin personalizat.
Practic, deși adolescenții sunt mai educați, nu sunt neapărat mai pregătiți pentru integrarea profesională, iar diferența dintre diplomă și direcție socială și profesională poate deveni, în următorul deceniu, una dintre marile provocări ale politicilor educaționale la nivel global.
CITEȘTE ȘI Educația din România, la raport: provocări și tendințe în oglinda OCDE 2025
