Nivelul studiilor superioare, sub media europeană
Una dintre cele mai importante probleme identificate de Comisia Europeană este ponderea redusă a tinerilor cu studii superioare.
În anul 2024, doar 23,2% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani din România aveau studii universitare finalizate. Comparativ, media Uniunii Europene era de 44,1%. Documentul precizează că România avea cel mai scăzut nivel din UE la acest indicator.
Comisia Europeană consideră că această situație reprezintă o vulnerabilitate pentru dezvoltarea economică, deoarece tranziția către domenii bazate pe cunoaștere, cercetare și tehnologie presupune un număr mai mare de persoane cu pregătire avansată.
În același timp, raportul observă că România are puncte forte: o pondere relativ ridicată a studenților înscriși în domenii STEM și un număr important de absolvenți din zona tehnologiei informației. Totuși, aceste avantaje nu se reflectă suficient în inovare, cercetare sau integrarea specialiștilor în economie.
Recomandarea europeană: dezvoltarea competențelor
În recomandările adresate României, Comisia Europeană pune accent pe necesitatea continuării reformelor care vizează competențele și adaptarea sistemului de educație la cerințele economiei.
Raportul arată că România trebuie să îmbunătățească pregătirea forței de muncă, să crească oferta de competențe relevante și să reducă diferența dintre pregătirea educațională și nevoile sectoarelor economice în dezvoltare.
Problema nu este doar legată de numărul absolvenților, ci și de capacitatea sistemului de a forma competențe care susțin inovarea, digitalizarea și activitățile economice cu productivitate ridicată.
Abandonul școlar: reforme începute, dar cu nevoie de continuitate
Un alt capitol important este reducerea părăsirii timpurii a școlii. Comisia Europeană menționează reformele adoptate de România pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar, inclusiv introducerea unui mecanism de avertizare timpurie și investițiile destinate școlilor cu risc ridicat de abandon.
Aceste măsuri sunt incluse în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, iar raportul european arată că implementarea investițiilor trebuie continuată pentru ca rezultatele să fie vizibile.
Pentru sistemul educațional, reducerea abandonului rămâne legată de asigurarea accesului la educație de calitate și de sprijinirea elevilor vulnerabili.
Digitalizarea educației: investiții în universități și procese educaționale
Digitalizarea reprezintă o altă direcție importantă în documentele europene. România are prevăzute investiții pentru digitalizarea învățământului superior, cu obiectivul de a transforma procesele de predare, învățare și administrare în cel puțin 60 de universități.
În paralel, Comisia Europeană arată că utilizarea tehnologiilor digitale rămâne insuficient dezvoltată în economie și că sunt necesare progrese în folosirea instrumentelor avansate, precum inteligența artificială, serviciile cloud sau analiza datelor.
Această realitate are implicații directe asupra educației: competențele digitale devin tot mai importante pentru viitoarea inserție profesională a elevilor și studenților.
Fonduri europene pentru educație și formare
Documentele europene evidențiază investiții semnificative destinate educației; prin fondurile de coeziune 2021–2027, România beneficiază de aproximativ 1,55 miliarde de euro pentru obiective precum dezvoltarea educației timpurii, reducerea abandonului școlar, creșterea calității educației, consolidarea învățământului profesional și promovarea învățării pe tot parcursul vieții.
De asemenea, prin Planul Național de Redresare și Reziliență sunt susținute reforme privind digitalizarea universităților și prevenirea abandonului școlar.
Concluzia Comisiei Europene: investiția în educație este esențială pentru viitorul României
Evaluarea europeană arată că România a făcut pași înainte, dar are nevoie de continuitate în reforme. Educația, dezvoltarea competențelor, reducerea abandonului școlar și digitalizarea rămân domenii-cheie pentru apropierea de standardele europene.
Mesajul central al raportului este acela că performanța economică viitoare a României depinde în mare măsură de capacitatea sistemului educațional de a forma generații pregătite pentru schimbările tehnologice și pentru o economie bazată pe competențe.
