Dincolo de note și programe: ce arată rapoartele UNICEF despre literația științifică și digitală în România
Rapoartele naționale independente privind nivelul de literație științifică și literație digitală al elevilor din România au fost lansate în 4 februarie 2026, fiind elaborate de UNICEF. Acestea au la baza a două evaluări standardizate realizate cu sprijinul BRIO, beneficiind de suportul instituțional al Ministerului Educației și Cercetării și al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare. Rapoartele se înscriu într-un cadru mai larg de monitorizare a competențelor-cheie necesare funcționării eficiente într-o societate bazată pe cunoaștere și tehnologie.
Aceste rapoarte reprezintă un diagnostic de sistem menit să arate cât de bine pot aplica elevii competențele dobândite în școală și în afara ei, fiind esențiale pentru fundamentarea unor politici educaționale și direcții de acțiune susținute de date empirice, potrivit Ministerului Educației și Cercetării.
Literația funcțională ca obiect al evaluării naționale
Evaluările nu urmăresc performanța academică în sens tradițional și nu măsoară gradul de parcurgere a programei școlare, ci capacitatea elevilor de a aplica competențe dobândite atât în mediul formal, cât și în contexte non-formale, în situații reale de viață. În acest sens, rapoartele oferă un diagnostic de sistem, menit să evidențieze nivelul competențelor funcționale și să sprijine fundamentarea unor politici educaționale și direcții de intervenție susținute de date.
Atât raportul privind literația științifică, cât și cel privind literația digitală furnizează informații obiective despre modul în care elevii înțeleg, procesează și utilizează cunoștințe relevante pentru viața cotidiană, evitând o abordare centrată exclusiv pe evaluarea cunoștințelor declarative.
Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, aceste date oferă o bază solidă pentru reformele în zona curriculumului și a evaluării, contribuind la planificarea intervențiilor adaptate pentru comunitățile vulnerabile și pentru reducerea inegalităților educaționale.
Rezultatele evaluării literației științifice
Conform datelor prezentate, 43% dintre elevi ating un nivel funcțional al literației științifice, ceea ce presupune capacitatea de a înțelege și utiliza concepte științifice de bază în contexte practice. Un procent de 24% dintre elevi se află într-o zonă de literație tranzitorie, caracterizată prin competențe parțiale care pot fi consolidate relativ rapid prin intervenții educaționale adecvate.
În același timp, aproximativ 32% dintre elevi sunt considerați la risc, în sensul dificultății de a înțelege și aplica concepte științifice fundamentale în situații concrete. Aceste rezultate indică existența unor vulnerabilități structurale, dar și un potențial semnificativ de recuperare, în special în rândul elevilor aflați în zona tranzitorie.
CITEȘTE ȘI 4 ani de „Start în educație”, cel mai mare program de educație timpurie din România
Nivelul competențelor digitale ale elevilor
În domeniul literației digitale, evaluările arată că aproximativ 55% dintre elevi se află într-o zonă de tranziție, având competențe parțiale care pot fi dezvoltate prin programe educaționale specifice. Doar 8% dintre elevi ating nivelul de „funcționalitate bună”, iar ponderea celor care ajung la cel mai înalt nivel de competență este de 0,2%.
În paralel, aproape 37% dintre elevi sunt la risc în ceea ce privește dezvoltarea competențelor digitale funcționale, aspect cu implicații directe asupra capacității lor de a participa eficient la procesele educaționale și sociale mediate digital.
Inegalități și implicații pentru echitate educațională
Ambele rapoarte evidențiază decalaje între elevii din mediul urban și cei din mediul rural, diferențe influențate de accesul la resurse educaționale, infrastructură și de contextul socio-economic. Proporția ridicată a elevilor aflați în zona de literație limitată sau tranzitorie subliniază necesitatea unor intervenții consecvente și adaptate, în special în comunitățile vulnerabile, unde riscul de excluziune educațională este mai pronunțat.
Relevanța pentru reformele educaționale
Rezultatele evaluărilor sunt prezentate ca un punct de plecare pentru susținerea dezvoltării competențelor funcționale ale elevilor și pentru orientarea reformelor din domeniul curriculumului și evaluării. În acest context, UNICEF și Ministerul Educației și Cercetării și-au reafirmat angajamentul de a continua colaborarea instituțională pentru asigurarea unui sistem de educație incluziv și de calitate, conform comunicatului oficial al Ministerului.
„Constatările rapoartelor indică provocări sistemice și oferă o bază solidă pentru schimbare, iar reformele inițiate de Ministerul Educației și Cercetării în zona curriculumului și a evaluării reprezintă un pas important înainte. UNICEF rămâne pe deplin angajat să colaboreze cu partenerii naționali și locali pentru a se asigura că fiecare copil are acces la o educație de calitate și incluzivă și dezvoltă abilitățile necesare pentru a prospera într-o lume în rapidă schimbare”, a declarat Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România.
Imaginea de ansamblu conturată de rapoarte indică un sistem educațional în care competențele funcționale sunt distribuite inegal, iar riscul și potențialul coexistă. Nivelul ridicat al literației tranzitorii sugerează că direcția intervențiilor educaționale este cel puțin la fel de importantă ca amploarea acestora.
