Educația civică în România. Ce ne arată studiul ICCS 2022 despre pregătirea democratică a elevilor de gimnaziu
Începând cu anul 2017, competențele civice au fost plasate în centrul politicilor curriculare din România, odată cu aprobarea Profilului absolventului și introducerea disciplinei Educație socială ca materie obligatorie în gimnaziu. Reforma promitea o repoziționare clară a educației pentru cetățenie democratică, prin extinderea timpului de studiu și printr-o abordare centrată pe competențe. La cinci ani de la implementare, datele celui mai amplu studiu internațional în domeniu oferă însă o imagine mai nuanțată asupra rezultatelor obținute.
Studiul „Competențele civice ale elevilor români după 5 ani de la includerea Educației sociale în Curriculumul Național”, publicat în Revista de Pedagogie – Journal of Pedagogy, analizează datele colectate în cadrul ICCS 2022 (International Civic and Citizenship Education Study) și evidențiază limitele impactului reformei curriculare asupra pregătirii civice a elevilor români de clasa a VIII-a.
Educația civică, prioritate declarată, aplicare inegală
Autorii studiului arată că, deși educația civică ocupă o poziție centrală în documentele curriculare, aplicarea sa efectivă în școli este neuniformă. Conform percepțiilor elevilor, unele teme fundamentale pentru cetățenia democratică sunt abordate doar marginal sau deloc. Între una și două treimi dintre elevii de clasa a VIII-a declară că au studiat „în mică măsură sau deloc” subiecte precum schimbarea legilor, rezolvarea problemelor locale sau candidatura la alegerile locale, deși acestea sunt prevăzute explicit în programa de Educație socială.
Această discrepanță dintre curriculumul intenționat și cel aplicat este corelată cu nivelul de pregătire resimțit de cadrele didactice. Aproximativ 40% dintre profesorii din aria curriculară „Om și societate” se declară puțin sau deloc pregătiți să predea teme legate de sisteme constituționale și politice, iar peste 30% întâmpină dificultăți în abordarea subiectelor privind alegerile, migrația sau sustenabilitatea mediului. În lipsa unei formări de specialitate coerente, inovațiile curriculare își pierd din potențial.
Ce știu elevii români despre democrație
Din perspectiva competențelor cognitive, rezultatele ICCS 2022 indică un nivel mediu spre scăzut al cunoștințelor și abilităților de gândire civică. Elevii români au obținut un scor mediu de 470 de puncte, sub media internațională de 508. Doar 18,3% dintre elevi se situează la nivelul cel mai înalt de performanță, în timp ce aproape un sfert se află la niveluri foarte scăzute.
Aceste rezultate sugerează dificultăți semnificative în înțelegerea mecanismelor democratice de bază. Mulți elevi întâmpină probleme în explicarea rolului parlamentului, în justificarea separației puterilor în stat sau în corelarea dreptului la vot cu caracterul reprezentativ al democrației. Studiul subliniază că statutul socio-economic al elevilor rămâne un predictor puternic al nivelului de competență civică, chiar și în prezența factorilor educaționali analizați.
Dorință de implicare fără participare politică
Un rezultat aparent paradoxal al studiului este discrepanța dintre nivelul scăzut al competențelor civice și optimismul elevilor privind implicarea lor viitoare. Elevii români se numără printre cei mai optimiști din eșantionul internațional în ceea ce privește participarea civică. Aproximativ 70% se văd discutând probleme sociale și politice sau semnând petiții, iar jumătate anticipează participarea la demonstrații pașnice.
În schimb, intențiile de participare politică activă sunt mult mai reduse. Mai puțin de o treime dintre elevi afirmă că s-ar înscrie într-un partid politic sau într-un sindicat, iar doar o minoritate se vede candidând la alegeri. Această distanțare față de politica instituțională reflectă tendințe mai largi observate și în alte cercetări despre tinerii din România, dar ridică semne de întrebare privind capacitatea școlii de a stimula implicarea democratică formală.
Mediul, o temă care mobilizează
Un domeniu în care elevii români se remarcă pozitiv este implicarea în protejarea mediului. Peste 80% dintre respondenți declară că ar interveni pentru a preveni distrugerea mediului sau că ar depune eforturi personale pentru protecția acestuia. Intențiile de participare la proteste ecologice sunt semnificativ mai ridicate decât media internațională, depășind inclusiv scorurile înregistrate în state cu tradiție democratică consolidată.
Autorii studiului evidențiază o relație pozitivă între nivelul competențelor civice și disponibilitatea pentru acțiuni de protecție a mediului, sugerând că dezvoltarea gândirii civice poate sprijini forme emergente de participare.
Egalitatea de gen: consens declarativ, contradicții profunde
În ceea ce privește atitudinile față de egalitatea de gen, datele ICCS 2022 indică o tensiune între acceptarea declarativă a principiilor egalității și persistența unor convingeri discriminatorii. Deși 95% dintre elevi afirmă că femeile și bărbații ar trebui să aibă drepturi egale, aproximativ un sfert consideră că bărbații sunt lideri politici mai potriviți sau că femeile ar trebui să se implice mai puțin în politică.
Studiul arată că susținerea egalității de gen este puternic asociată cu nivelul cunoștințelor și abilităților de gândire civică, ceea ce confirmă importanța educației civice de calitate pentru combaterea stereotipurilor și atitudinilor discriminatorii.
De ce nu produce reforma rezultatele așteptate
Analiza statistică realizată de autori indică faptul că niciun element singular al educației civice nu se corelează puternic cu toate dimensiunile dezvoltării civice. În schimb, un ansamblu de factori – climatul deschis de discuție în clasă, percepția elevilor asupra relevanței educației civice, participarea la deciziile școlii și implicarea în comunitate – contribuie diferențiat la formarea competențelor, atitudinilor și intențiilor civice.
Concluzia centrală a studiului este că reformele curriculare din 2016–2017 au fost insuficient susținute de politici coerente de formare continuă și de încadrare a cadrelor didactice. În absența acestui sprijin, educația civică riscă să rămână într-o poziție marginală, în ciuda importanței sale declarate.
Educația civică, o miză pe termen lung
Rezultatele ICCS 2022 arată că formarea competențelor civice nu poate fi considerată un obiectiv atins la finalul gimnaziului. Autorii subliniază necesitatea continuării educației pentru cetățenie democratică la nivel liceal, într-o abordare coerentă, compensatorie și adaptată contextelor sociale actuale. Datele studiului nu indică un eșec al disciplinei, ci mai degrabă limitele unui sistem care a schimbat curriculumul fără a schimba suficient condițiile în care acesta este pus în practică.
