STUDIU | Între utilitate și risc: cum folosesc adolescenții inteligența artificială într-un vid de reguli
Inteligența artificială a devenit parte din viața cotidiană a adolescenților din România, însă școala și politicile publice nu țin pasul cu această realitate. Un sondaj realizat de World Vision România în rândul a 604 elevi, majoritar liceeni, arată că 99% dintre adolescenți folosesc deja aplicații bazate pe AI, în timp ce peste 80% spun că au întâlnit conținut fals creat cu ajutorul inteligenței artificiale. În absența unor strategii clare și a unei educații digitale structurate, adolescenții ajung să învețe despre folosirea „sigură” a AI aproape exclusiv din online și social media.
Datele sunt publicate cu ocazia Zilei Siguranței pe Internet și, deși sondajul nu este reprezentativ la nivel național, oferă un indicator relevant despre modul în care tinerii navighează un spațiu digital tot mai complex, într-un context în care protecția, educația media și ghidajul adult lipsesc sau sunt insuficiente.
Inteligența artificială, deja „de uz curent” pentru adolescenți
Rezultatele sondajului arată o familiaritate ridicată a adolescenților cu inteligența artificială. Peste trei sferturi dintre respondenți declară că sunt destul de mult sau foarte mult familiarizați cu AI, iar utilizarea efectivă este aproape universală: 99% dintre adolescenți folosesc aplicații sau platforme care integrează inteligență artificială cel puțin ocazional, iar aproape un sfert le folosesc zilnic.
AI nu este folosită doar în contexte de divertisment, ci pătrunde direct în zona educațională. Mai mult de 62% dintre elevi spun că utilizează inteligența artificială pentru teme sau proiecte școlare cel puțin uneori. Această realitate contrastează însă puternic cu nivelul de discuție și reglementare din mediul școlar.
Școala rămâne în urmă, iar educația digitală se mută în social media
Pentru mai mult de jumătate dintre respondenți, inteligența artificială este un subiect discutat rar sau deloc la școală. Lipsa unor reguli clare și a unor conversații aplicate despre utilizarea AI îi determină pe elevi să învețe singuri, prin încercare și eroare, într-un spațiu digital care nu oferă garanții de calitate sau siguranță.
Peste 37% dintre adolescenți spun că au învățat cum să folosească AI în siguranță exclusiv din internet și social media, iar aproape un sfert declară că nu au primit informații despre acest subiect din nicio sursă. În acest context, responsabilitatea pentru siguranță, discernământ și protecția datelor ajunge să fie plasată aproape integral pe umerii copiilor.
Utilizare frecventă, fără înțelegere completă
Deși inteligența artificială este folosită intens în procesul de învățare, sondajul indică limite clare în înțelegerea conținutului generat. Peste 80% dintre adolescenți recunosc că li s-a întâmplat să folosească AI pentru o temă fără să înțeleagă complet răspunsul primit. Acest fenomen ridică semne de întrebare legate de calitatea procesului educațional și de riscul ca AI să devină un substitut al gândirii critice, în lipsa unui cadru pedagogic clar.
Dezinformarea creată cu AI, o realitate cotidiană
Riscurile asociate inteligenței artificiale nu sunt ipotetice. Aproape 81% dintre respondenți afirmă că au întâlnit online conținut fals – texte, imagini sau materiale video – creat cu ajutorul AI. Cu toate acestea, doar o mică parte verifică întotdeauna informațiile oferite de inteligența artificială prin alte surse, iar peste 10% nu verifică niciodată.
În același timp, majoritatea adolescenților declară că au încredere în propria capacitate de a recunoaște conținutul generat cu AI, ceea ce indică un posibil decalaj între percepția competenței și riscurile reale ale dezinformării. Aproape o treime dintre respondenți spun că au auzit despre situații în care au circulat la școală imagini sau informații false despre elevi, iar un procent mai mic afirmă că astfel de situații li s-au întâmplat direct sau unor colegi apropiați.
Date personale și sprijin emoțional: zone sensibile
Sondajul evidențiază și vulnerabilități legate de protecția datelor și sănătatea mintală. Aproape jumătate dintre adolescenți recunosc că au introdus, cel puțin ocazional, informații personale în aplicații AI, iar aproape 30% nu sunt pe deplin conștienți de faptul că aceste aplicații pot salva și analiza datele furnizate.
Pentru o parte dintre adolescenți, inteligența artificială începe să fie folosită și ca spațiu de sprijin emoțional. Aproape 40% spun că folosesc AI uneori sau des pentru sfaturi legate de emoții, stres sau probleme personale. Totuși, atunci când se confruntă cu dificultăți serioase, majoritatea indică familia ca primă sursă de ajutor, în timp ce un procent mic ar apela direct la aplicații AI.
Adolescenții cer reguli, nu interdicții
Întrebați despre utilizarea inteligenței artificiale în școală, cei mai mulți adolescenți nu cer interzicerea acesteia, ci reguli clare. Peste jumătate consideră că AI ar trebui permisă, dar într-un cadru bine definit, iar un procent mai mic crede că ar trebui chiar încurajată. Aproape o treime nu au încă o opinie formată, semn al lipsei de dezbatere și de informare instituțională pe acest subiect.
World Vision România: „Protecția nu poate fi lăsată pe umerii copiilor”
În acest context, World Vision România atrage atenția asupra nevoii urgente de politici publice și strategii educaționale coerente. „Copiii și adolescenții folosesc deja inteligența artificială și rețelele sociale în fiecare zi, însă protecția lor nu poate fi lăsată pe umerii lor. Sondajul nostru arată că educația despre folosirea sigură a AI ajunge frecvent la ei prin internet și social media, în timp ce o parte importantă spune că nu a primit informații deloc”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Aceasta subliniază că este nevoie de o strategie națională pentru folosirea responsabilă a AI în școală, de educație digitală și media, de ghiduri clare pentru elevi și profesori, de dezvoltarea gândirii critice și de sprijin real pentru părinți și cadre didactice. „Nu în ultimul rând, este nevoie ca rețelele sociale să fie sancționate pentru neaplicarea legislației și regulamentelor europene și naționale”, a mai precizat Mihaela Nabăr.
Un dialog necesar cu adolescenții
Ca parte a demersurilor dedicate Zilei Siguranței pe Internet, World Vision România organizează pe 11 februarie, de la ora 17:00, un webinar live pe Instagram, intitulat „Ai nevoie de AI?”. Evenimentul se adresează direct adolescenților și propune un dialog deschis despre beneficiile și riscurile inteligenței artificiale, impactul asupra educației și sănătății mintale, identificarea dezinformării și protejarea datelor personale, alături de psihoterapeutul Gabriela Dumitriu și antreprenorul Mon.
O realitate care cere prevenție, nu reacție
Concluzia sondajului este clară: inteligența artificială este deja parte din viața adolescenților, iar lipsa unor politici educaționale adaptate mută riscurile din sfera instituțională în cea individuală. Protecția reală a copiilor nu poate veni decât prin prevenție, educație și responsabilitate împărțită între școală, familie, autorități și platformele digitale.
Sondajul a fost realizat de World Vision România în rândul a 604 adolescenți cu vârste între 13 și 19 ani, selectați din comunitățile în care organizația implementează intervenții. Potrivit World Vision Romania, rezultatele nu sunt reprezentative la nivel național.
