Abandonul școlar: o problemă gravă
Conform datelor oficiale, România are una dintre cele mai ridicate rate de abandon școlar din Uniunea Europeană. „România înregistrează un procent de 16,6% al tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani care au finalizat cel mult studiile gimnaziale, cel mai mare procent în ultimii șase ani”, se arată în raport. Această statistică este deosebit de îngrijorătoare, mai ales în contextul în care „25,03% dintre copiii de vârsta liceului se aflau în afara școlii în anul 2022-2023”.
Aceste date reflectă o realitate dură: mulți copii nu reușesc să finalizeze nici măcar ciclul gimnazial, cu atât mai puțin liceul, iar rata abandonului crește semnificativ în mediul rural. În orașele mari, abandonul școlar este de doar 3,3%, în timp ce în mediul rural aceasta atinge un alarmant 27,5%. Aceasta nu este doar o problemă a infrastructurii educaționale, ci și a sărăciei generalizate, care limitează accesul la educație de calitate.
Performanțele școlare slabe și inechitățile în educație
Performanțele școlare ale elevilor români sunt mult sub media europeană. La testele PISA, „aproape jumătate dintre elevii de 15 ani au competențe scăzute la matematică (48,6%)”, un procent mult mai mare decât media UE de 29,5%. Similar, competențele la științe și lectură sunt în scădere, reflectând un sistem educațional care nu reușește să ofere elevilor abilitățile necesare pentru a face față provocărilor viitorului.
Diferențele socioeconomice adâncesc și mai mult această problemă. Salvați Copiii subliniază că în România „variația de performanță explicată strict prin statutul socioeconomic al elevului atinge 25,8%, comparativ cu o medie OCDE de 15,5%”. Acest decalaj este deosebit de evident între copiii din mediul rural și cei din mediul urban, unde accesul la resurse educaționale, inclusiv la meditații, face o diferență considerabilă. Elevii din mediul rural au șanse mult mai mici de a obține note de trecere la examenele naționale.
Violența în școli: nu fenomen îngrijorător
Un alt aspect critic relevat de raportul Salvați Copiii este violența în școli. Aproximativ 5% dintre elevi afirmă că sunt bătuți de profesori atunci când greșesc, iar 22% sunt jigniți verbal. Mai mult, bullyingul este un fenomen frecvent întâlnit în școli: „82% dintre elevi au fost martori la situații de bullying, iar 49% dintre respondenți au afirmat că au fost victime ale acestui fenomen”. Aceste cifre dezvăluie un climat educațional care nu doar că nu sprijină dezvoltarea armonioasă a elevilor, dar contribuie la traume și frustrări pe termen lung.
Dorința de emigrare: o reacție la sistemul educațional
Unul dintre cele mai șocante rezultate ale raportului este dorința tot mai mare a tinerilor de a părăsi România. Peste jumătate dintre elevii români (55,1%) doresc să plece din țară, mulți dintre ei din cauza percepției negative asupra calității educației și a oportunităților limitate. „O treime dintre aceștia și-ar dori să își continue studiile în străinătate”, arată ancheta.
Elevii consideră că sistemul educațional din România nu le oferă cunoștințele necesare pentru a avea succes în viața profesională, iar acest lucru se reflectă în decizia multora de a căuta o educație superioară în alte țări.
Costurile ascunse ale educației: o păcăleală pentru părinți
Deși educația este teoretic gratuită în România, părinții se confruntă cu costuri ascunse considerabile. Meditațiile și alte activități suplimentare reprezintă o povară financiară greu de suportat pentru multe familii, mai ales în mediul rural. Conform Salvați Copiii, „părinții din mediul urban cheltuie cu 30-40% mai mult pentru pregătirea suplimentară a copiilor lor, o sumă pe care foarte puțini părinți din mediul rural și-o permit”. Aceasta accentuează inegalitățile deja existente, lăsând copiii din familii defavorizate fără șanse reale de a concura la egalitate cu cei din mediul urban.
Necesitatea urgentă a reformei în educație
Pentru a aborda aceste probleme, Salvați Copiii recomandă implementarea unor măsuri urgente și strategii pe termen lung care să vizeze eliminarea inechităților din sistemul educațional românesc. Printre acestea se numără: extinderea programelor educaționale precum „Școală după școală” și asigurarea unei mese sănătoase pentru elevii din comunitățile vulnerabile; modernizarea infrastructurii școlare și îmbunătățirea accesului la resurse educaționale în mediul rural; consiliere psihologică și mentorat pentru elevi și cadre didactice; stimularea profesorilor performanți pentru a rămâne în comunitățile defavorizate sau colaborarea cu ONG-uri, ale căror bune practici în zonele sărace pot fi replicate la nivel național.
CITEȘTE ȘI Salvați Copiii România, proiect ambițios pentru reabilitarea maternităților din țară