Educația – între trecut și prezent
Campania explorează diferențele dintre școala de ieri și cea de azi. Dacă în trecut accentul era pus aproape exclusiv pe transferul de informații și pe „hard-skills”, școala modernă include și dezvoltarea competențelor socio-emoționale. Totuși, provocarea rămâne: „Dacă aceste competențe trebuie gestionate de către profesor, iar profesorul nu le deține, ce e de făcut? Cum le poate aduce în sala de clasă sau dezvolta la elevi?” – este întrebarea pe care campania o pune deschis.
„Campania media vine ca un sneak peek al mediului școlar, în care profesorii și elevii sunt autentici și unde putem vedea munca din spate a celor două tabere în a acomoda nevoile, formările, timpul, emoția, provocările. (...) Tinerii vor să lase lumea mai bună decât au găsit-o și aleg să se dedice formării generațiilor de acum și viitoare (...) Aleg să ofere ceva mai mult educației și copiilor din școli. (...) Fiecare elev, din fiecare școală, contează. La fel și fiecare profesor, din fiecare școală, contează. Să facem să fie remarcabili!”, transmite Alexandra Rucsăndescu, specialist comunicare în cadrul proiectului.
„Educația de azi trebuie să plece de la relație”
Coziana Zaharia, profesor învățământ primar cu 28 de ani de experiență, povestește despre transformarea prin care a trecut ca dascăl, dar și despre limitele sistemului din trecut.
„Educația pe care eu am primit-o când eram elevă diferă mai ales pe zona de emoție și relaționare. (...) Educația de acum, cea pe care eu o livrez către elevii mei, e educația pe care am adoptat-o prin formarea mea continuă (...). Educația zilelor noastre trebuie să plece de la relație. (...) Astfel, dăm valoare fiecărui copil, chiar și celui care în vremurile noastre era așezat în ultima bancă. (...) Nu există copil care să nu aibă potențial”, spune profesoara.
Un sistem provocator pentru profesori, o alegere curajoasă pentru tineri
România se află, potrivit Eurostat (2023), pe ultimul loc în UE la participarea adulților în programe de învățare continuă. Lipsa timpului, epuizarea, birocrația sau lipsa unui sprijin real duc adesea la renunțarea cadrelor didactice la formare profesională.
Un profesor debutant rezumă astfel începuturile în carieră: „De cealaltă parte a catedrei sunt emoții la fel de mari precum cele din bănci. (...) Însă, pentru un profesor debutant, primele luni la catedră sunt decisive. (...) Planificarea lecțiilor, gestionarea interacțiunii cu elevii, colaborarea cu părinții și integrarea în colectivul didactic pot fi provocări copleșitoare”.
Un proiect pentru viitorul educației
Proiectul „Școala Tinerilor Profesori de Încredere”, cu o durată de doi ani (noiembrie 2024 – octombrie 2026), susține 280 de studenți și masteranzi din regiuni mai puțin dezvoltate, prin stagii de practică și sprijin pentru formare pedagogică. Scopul este creșterea calității și relevanței formării profesionale pentru tinerii care aleg să urmeze cariere în învățământ.
„«Școala Tinerilor Profesori de Încredere» vine în sprijinul studenților și masteranzilor, dar și în întâmpinarea profesorilor universitari, fiindcă numai împreună și completând ceea ce se învață în universități putem crea o comunitate mai mare și mai puternică, care ulterior, poate oferi cea mai bună experiență ca pedagog”, subliniază Letiția Suciu, Director Executiv al Asociației Școala Încrederii.
Organizația non-guvernamentală Școala Încrederii susține, încă din 2020, dezvoltarea unei culturi educaționale bazate pe relații sănătoase, progres academic și bunăstare emoțională. Programul său gratuit de transformare a școlilor a ajuns deja la 284 de unități de învățământ, peste 144.000 de elevi și aproape 11.000 de cadre didactice.
CITEȘTE ȘI Premieră în România: A fost lansat profilul de competențe al directorului de școală
