Inteligența artificială își face loc tot mai mult în universități, de la activitățile de predare și evaluare până la documentarea și cercetarea academică. În acest context, Universitatea Politehnica Timișoara (UPT), prin Departamentul de ID/IFR și Educație Digitală (DeL), a organizat două webinarii internaționale dedicate utilizării responsabile a AI în educație și cercetare.
Evenimentele, desfășurate în cadrul proiectului european Accelerate Future HEI – Entrepreneurial & Innovative Universities Acceleration Programme, au reunit sute de participanți din peste 10 țări, inclusiv cadre didactice, cercetători, doctoranzi și studenți. Discuțiile au vizat atât oportunitățile oferite de noile tehnologii, cât și provocările legate de etică, integritate academică și adaptarea universităților la schimbările generate de inteligența artificială.
Un proiect european pentru transformarea universităților
Webinariile organizate de UPT fac parte din Accelerate Future HEI, un proiect finanțat prin programul Horizon Europe, care reunește 12 parteneri din 11 țări europene. Inițiativa urmărește să sprijine instituțiile de învățământ superior în dezvoltarea unor modele mai inovatoare, mai antreprenoriale și mai conectate la nevoile societății și ale economiei.
În primul an de implementare au fost organizate focus-grupuri, ateliere de lucru și cercetări dedicate transformării instituționale a universităților participante. Potrivit datelor proiectului, 764 de membri ai comunităților academice au contribuit la analiza provocărilor și oportunităților cu care se confruntă învățământul superior european.
Transformarea universitară nu este privită exclusiv prin prisma tehnologiei. Documentele proiectului evidențiază teme precum modernizarea proceselor educaționale, dezvoltarea colaborării cu mediul economic, consolidarea culturii organizaționale orientate spre inovare și adaptarea instituțiilor la schimbările sociale și tehnologice.
AI în educație: de la instrument digital la provocare academică
Primul webinar organizat de UPT a fost dedicat utilizării inteligenței artificiale în educație și a reunit participanți din România, Belgia, Italia, Spania, Letonia, Ucraina, Portugalia și Austria.
Pe parcursul sesiunii au fost analizate modalitățile prin care instrumentele AI pot fi integrate în activitățile didactice, dar și provocările pe care acestea le aduc în evaluarea competențelor și în asigurarea calității procesului educațional.
Un punct important al prezentării susținute de dr.ing. Diana Andone a fost reprezentat de recomandările UNESCO privind utilizarea inteligenței artificiale în educație. Acestea oferă un cadru de referință pentru instituțiile de învățământ care doresc să adopte noile tehnologii într-un mod responsabil și sustenabil.
Participanții au discutat și despre redactarea prompturilor, considerată o competență tot mai relevantă în interacțiunea cu sistemele bazate pe inteligență artificială. Sesiunea a avut un caracter interactiv, cei prezenți împărtășind exemple din experiența proprie și adresând întrebări legate de utilizarea AI în proiectarea cursurilor și activităților didactice.
Cum schimbă AI activitatea de cercetare
Cel de-al doilea webinar a fost dedicat impactului inteligenței artificiale asupra cercetării academice. Discuțiile au urmărit evoluția procesului de documentare, de la metodele tradiționale de căutare și analiză a informațiilor către utilizarea instrumentelor generative care pot sprijini activitatea cercetătorilor.
În cadrul prezentării au fost evidențiate avantajele pe care aceste tehnologii le pot aduce în procesul de analiză a literaturii de specialitate, identificarea conexiunilor interdisciplinare și corelarea informațiilor provenite din surse redactate în limbi diferite.
Un accent important a fost pus pe formularea eficientă a prompturilor și pe dezvoltarea unei abordări metodice în utilizarea sistemelor AI. Participanților le-au fost prezentate modele precum Zero-shot Prompting, Few-shot Prompting, REASONS Canvas, CO-STAR și CRISPE, utilizate pentru structurarea interacțiunii cu instrumentele generative.
Discuțiile au evidențiat faptul că performanța acestor sisteme depinde nu doar de tehnologie, ci și de capacitatea utilizatorului de a defini clar contextul, obiectivele și limitele sarcinilor pe care le formulează.
Etică, integritate și responsabilitate
Dincolo de avantajele tehnologice, cele două webinarii au acordat o atenție deosebită aspectelor etice și integrității academice.
Participanții au analizat principiile promovate de UK Research Integrity Office (UKRIO), bazate pe rigoare, onestitate, transparență și responsabilitate în activitatea de cercetare. De asemenea, au fost prezentate recomandările UNESCO privind utilizarea sigură și responsabilă a instrumentelor generative, precum și principiile etice asociate dezvoltării și utilizării inteligenței artificiale.
Teme precum riscul generării de informații eronate, transparența utilizării AI, prevenirea plagiatului și menținerea standardelor academice au fost printre cele mai dezbătute subiecte ale întâlnirilor.
În același timp, participanții au aflat informații despre inițiative europene dedicate dezvoltării infrastructurii de inteligență artificială și sprijinirii cercetării deschise, inclusiv prin acces la resurse de calcul și date.
Ambele seminarii web au fost gratuite și deschise cadrelor didactice universitare, cercetătorilor, doctoranzilor și studenților din întreaga comunitate universitară internațională.
Mai multe informații despre proiectul Accelerate Future HEI sunt disponibile pe pagina: https://elearning.upt.ro/ro/project/accelerate-future-hei/
