Traficul de copii rămâne una dintre cele mai grave forme de violență și exploatare din România, iar datele recente confirmă amploarea fenomenului: aproape 44% dintre victimele traficului de persoane sunt minori. În acest context, Asociația eLiberare și UNICEF România au prezentat rezultatele unui parteneriat strategic dedicat prevenirii traficului de copii, în cadrul unui eveniment care a reunit autorități publice și specialiști din domenii-cheie precum protecția copilului, educația și sănătatea mintală.
Evenimentul a adus la aceeași masă reprezentanți ai instituțiilor implicate în prevenirea și combaterea traficului de persoane, alături de actori ai societății civile și profesioniști care lucrează direct cu copiii și adolescenții aflați în situații de vulnerabilitate.
Traficul de copii, o realitate sistemică
Conform datelor prezentate, aproape jumătate dintre victimele traficului de persoane identificate în România sunt copii. Vulnerabilitatea acestora este accentuată de factori structurali, precum lipsa suportului familial sau instituțional. Aproape una din cinci victime ale traficului de copii a provenit din centre de plasament, s-a aflat anterior în sistemul de protecție specială sau era în grija rudelor la momentul exploatării.
Exploatarea sexuală rămâne forma dominantă de trafic de copii. În 2023, prostituția forțată și pornografia infantilă au reprezentat 63% din totalul formelor de exploatare identificate, iar mai mult de jumătate dintre victimele acestor infracțiuni au fost minori.
Consolidarea mecanismelor de prevenire și intervenție
În 2025, Asociația eLiberare și UNICEF România au colaborat pentru a sprijini autoritățile de protecție a copilului în consolidarea mecanismelor de detectare timpurie, raportare, notificare și referire a cazurilor de trafic de copii. Un element central al acestui demers a fost elaborarea unui curriculum dedicat comunicării cu victimele minore ale traficului de persoane.
Curriculumul este destinat specialiștilor și actorilor comunitari și urmărește dezvoltarea unor abilități de comunicare practice și empatice, care să faciliteze identificarea copiilor aflați în risc, sprijinirea lor și orientarea către servicii specializate adecvate.
Totodată, cele două organizații au creat o rețea de formatori în opt județe, iar peste 500 de profesioniști și îngrijitori din sistemul de protecție a copilului au beneficiat de sesiuni de formare.
Instrucțiuni naționale pentru identificare proactivă
Parteneriatul a contribuit și la elaborarea unui set de instrucțiuni privind identificarea proactivă a traficului de copii, atât în serviciile rezidențiale, cât și în comunitățile rurale. Documentele includ ghidaje clare pentru evaluarea riscurilor pe parcursul proceselor de identificare, referire și intervenție și sunt integrate în Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane 2024–2028.
Aceste instrumente urmăresc să sprijine profesioniștii în recunoașterea timpurie a situațiilor de risc și să asigure intervenții coordonate, centrate pe interesul superior al copilului.
Manipularea emoțională și groomingul online
Un accent deosebit a fost pus pe noile forme de recrutare și control, în special pe manipularea emoțională și groomingul online, fenomene tot mai frecvente în rândul copiilor și adolescenților.
„Manipularea emoțională și groomingul online sunt unele dintre principalele modalități prin care copiii pot fi exploatați sau traficați. Traficul, care pune în pericol viața, siguranța și viitorul copiilor, poate și trebuie prevenit. UNICEF continuă să investească în dezvoltarea de mecanisme și instrumente moderne și eficiente pentru protejarea copiilor și prevenirea traficului de persoane”, a declarat Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România.
Educație aplicată pentru adolescenți
Participanții la eveniment au subliniat necesitatea unor instrumente de prevenire accesibile și adecvate vârstei, care să traducă mecanismele de recrutare asociate traficului de persoane într-un limbaj pe care adolescenții îl pot recunoaște în viața de zi cu zi. Educația aplicată este esențială pentru ca tinerii să identifice semnele timpurii ale controlului, izolării și dependenței emoționale.
„În lucrul nostru direct cu adolescenții vedem constant cât de greu este pentru ei să recunoască manipularea emoțională atunci când aceasta se prezintă sub forma unei promisiuni pentru o viață mai bună într-o relație. Avem nevoie de instrumente practice, care îi ajută pe tineri să pună întrebări, să observe semnale de control și să înțeleagă ce nu este normal într-o relație. Prevenirea începe atunci când adolescenții au limbajul și contextul necesar pentru a spune că ceva nu e în regulă, înainte de a fi prea târziu”, a afirmat Loredana Urzică-Mirea, Director Executiv al Asociației eLiberare.
Cooperare instituțională extinsă
Printre instituțiile reprezentate la eveniment s-au numărat Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Agenția Națională de Combatere a Traficului de Persoane, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție și Ministerul Educației, alături de specialiști în prevenire și sănătate mintală.
Rezultatele parteneriatului eLiberare–UNICEF evidențiază faptul că prevenirea traficului de copii necesită intervenții sistemice, cooperare interinstituțională și investiții constante în educație, formare și instrumente adaptate realităților cu care se confruntă copiii și adolescenții din România.
