În cadrul campaniei de conștientizare derulate în proiectul „Școala Tinerilor Profesori de Încredere”, Asociația Școala Încrederii publică o primă lectură tematică a mărturiilor colectate de la cadre didactice din învățământul de stat și de la elevi din școlile partenere ale campaniei.
Primele luni la catedră pot pune la încercare inclusiv profesorii care au intrat în sistem convinși că au ales drumul potrivit. Cunoștințele dobândite în timpul formării nu dispar, însă confruntarea cu o clasă reală, cu elevi diferiți și cu situații care nu pot fi anticipate într-un plan de lecție aduce o altă dimensiune profesiei.
O serie de 19 mărturii colectate în cadrul campaniei de conștientizare derulate prin proiectul „Școala Tinerilor Profesori de Încredere” conturează câteva dintre experiențele care apar în primii ani la catedră: de la modelele care îi determină pe unii tineri să aleagă această profesie, până la dificultățile debutului, nevoia de sprijin și importanța relației dintre profesor și elev.
Vocația se transmite și prin oameni care devin modele de urmat
Pentru mai multe dintre cadrele didactice intervievate, alegerea profesiei nu a pornit doar de la o disciplină sau de la un parcurs educațional, ci de la întâlnirea cu oameni care au devenit modele.
Luciana Florea, profesor de Limba engleză, vorbește despre influența propriei familii asupra alegerii profesionale:
„Am ales să fiu cadru didactic pentru că am crescut la catedră, pentru că mama mea a fost profesor de română și mi-a insuflat dragostea pentru meseria asta.” — Luciana Florea, profesor de Limba engleză.
În cazul Cameliei Nicolescu, profesor de Limba și literatura română, modelul a fost un învățător care a influențat nu doar alegerea profesiei, ci și felul în care aceasta a ajuns să privească relația dintre profesor și elev:
„Am pornit cu visul de a fi profesor de la domnul meu învățător, […] de la atitudine, până la felul de a preda, până la vocea blândă și încurajările cu care ne stimula de fiecare dată.” — Camelia Nicolescu, profesor de Limba și literatura română.
Gina Badea, director și profesor de Matematică, vorbește, la rândul său, despre profesori care au reprezentat modele prin felul în care se comportau, dincolo de conținutul disciplinei predate:
„Erau oamenii care voiam eu să devin. Niște exemple, prin comportament, nu neapărat prin matematica în sine.” — Gina Badea, director și profesor de Matematică.
Astfel de mărturii arată că alegerea carierei didactice poate fi legată de experiențe personale și de relațiile construite în timpul propriei școlarități. Profesorul rămâne, în aceste cazuri, nu doar cel care transmite cunoștințe, ci și un reper profesional și uman.
„Una înveți și alta găsești la catedră”
Indiferent de disciplina predată sau de momentul în care au început cariera, profesorii intervievați descriu primele luni la clasă ca pe o perioadă în care pregătirea teoretică trebuie completată de experiența directă.
Luciana Florea sintetizează această diferență dintre formare și realitatea de la clasă printr-o formulare care a devenit și titlul analizei:
„Cred că orice începător se lovește mai întâi de realitatea faptului că una înveți și alta găsești la catedră.” — Luciana Florea, profesor de Limba engleză.
Adela Vâlcea, profesor de Limba și literatura română, subliniază că stăpânirea informației nu garantează, de una singură, că o lecție se va desfășura conform planului:
„Chiar dacă știm informația, atunci când ajungem în fața elevilor, lucrurile s-ar putea să nu meargă întotdeauna conform planului. Și atunci, ai nevoie de timp să găsești un anumit stil pe care să-l aplici.” — Adela Vâlcea, profesor de Limba și literatura română.
Pentru Cristina Lăcătuș, profesor pentru învățământul primar și director adjunct, începutul carierei a însemnat inclusiv gestionarea unei diferențe foarte mici de vârstă între ea și elevii pe care îi avea în grijă:
„Eram foarte tânără, aveam 19 ani […] și nu știam cum să mă uit în ochii acelor oameni. Ei mă priveau, de fapt, ca pe copilul lor, nu ca pe învățătoarea copiilor lor.” — Cristina Lăcătuș, profesor pentru învățământul primar, director adjunct.
Mărturiile surprind astfel o etapă a carierei în care competențele profesionale se construiesc și prin confruntarea cu situații concrete. Experiența de la clasă devine, la rândul ei, o formă de învățare profesională.
„Cel mai mare act de curaj este să ceri ajutorul”
În experiențele descrise de profesori, sprijinul colegilor apare ca un element important pentru depășirea dificultăților de început. În același timp, unele mărturii indică și existența unei rețineri în a cere ajutor, mai ales în rândul celor aflați la început de drum.
Camelia Nicolescu vorbește direct despre această barieră:
„Cel mai mare act de curaj este să ceri ajutorul. […]. Cei mai tineri care vin se tem oarecum să ceară ajutorul, se tem de reacția celor din jur.” — Camelia Nicolescu, profesor de Limba și literatura română.
Pentru un profesor aflat la început, sprijinul nu înseamnă însă doar rezolvarea unei dificultăți punctuale. Formarea profesională continuă poate deveni parte a procesului prin care acesta își construiește propriul stil de lucru și învață să răspundă unor situații pe care pregătirea inițială nu le poate anticipa în totalitate.
Mihaela Bucinschi, profesor pentru învățământ primar, cu 40 de ani la catedră, subliniază această nevoie de formare permanentă:
„Formarea profesorului, ca viitor debutant nu aduce toate contextele în care te regăsești ulterior, la clasă. De aceea, este foarte, foarte important să te formezi profesional continuu.” — Mihaela Bucinschi, profesor pentru învățământ primar, 40 de ani la catedră.
Ce își doresc elevii: relația înaintea materiei
O altă perspectivă prezentată în cadrul campaniei este cea a elevilor. Atunci când descriu profesorul ideal, mărturiile acestora pun accent pe încredere, deschidere și disponibilitatea cadrului didactic de a construi o relație cu elevii.
Ioana Moldoveanu, elevă de gimnaziu, vorbește despre importanța încrederii și a deschiderii față de opiniile elevilor:
„Profesorul ideal ar trebui să fie cel care să aibă încredere în noi și să fie deschis la toate opiniile pe care le avem.” — Ioana Moldoveanu, elevă de gimnaziu.
La rândul său, Sara, elevă de gimnaziu, observă felul în care atitudinea profesorului poate influența atmosfera de la clasă:
„Dacă profesorii sunt stricți și serioși și n-au chef parcă să fie la oră, și pe tine te afectează.” — Sara, elevă de gimnaziu.
Importanța relației dintre profesor și elev este evidențiată și de Gina Badea, care face diferența între informația care poate fi găsită cu ușurință și relația umană care se construiește în sala de clasă:
„O teoremă o poate lua oricine de oriunde sau o definiție… Există Google, există orice, dar relația dintre oameni, aceea este cea mai importantă.” — Gina Badea, director și profesor de Matematică.
Aceste mărturii nu diminuează rolul cunoștințelor sau al competențelor didactice, ci aduc în prim-plan o altă componentă a profesiei: modul în care profesorul reușește să construiască un climat în care elevii se simt ascultați, încurajați și implicați.
România și provocarea formării continue
Experiențele relatate în cadrul campaniei se înscriu într-un context mai larg al participării adulților la educație și formare. Datele Eurostat pentru anul 2023 indică o participare redusă a adulților din România la activități de învățare continuă în comparație cu celelalte state membre ale Uniunii Europene.
În cazul profesorilor, mărturiile colectate în cadrul campaniei pun în discuție mai multe dificultăți asociate dezvoltării profesionale: timpul limitat, epuizarea fizică și mentală, volumul sarcinilor administrative și dificultatea de a găsi sprijin într-un mediu profesional care poate fi resimțit, uneori, ca solitar.
Letiția Suciu, Director Executiv al Asociației Școala Încrederii, explică premisa de la care a pornit proiectul:
„Teoria este imperios necesară, însă nu este suficientă pentru a asigura o carieră a excelenței în învățământ. De la această premisă a pornit proiectul «Școala Tinerilor Profesori de Încredere», prin care peste 340 de tineri trec printr-un program de formare de peste un an, care să-i pregătească pentru viitor, în mod real.” — Letiția Suciu, Director Executiv, Asociația Școala Încrederii.
Mărturiile profesorilor și ale elevilor oferă, astfel, o perspectivă asupra unor experiențe care apar în relația dintre formarea inițială, debutul profesional și realitatea de la clasă. Dincolo de cunoștințele transmise, profesia didactică presupune adaptare, învățare continuă, sprijin profesional și capacitatea de a construi relații cu elevii.
„Școala Tinerilor Profesori de Încredere”, un program dedicat formării viitorilor profesori
„Școala Tinerilor Profesori de Încredere” este derulat de Asociația Școala Încrederii în perioada 1 noiembrie 2024 – 31 octombrie 2026 și se adresează studenților la licență și masterat, nivel ISCED 6-8, cu vârsta între 18 și 25 de ani, cu domiciliul în regiuni mai puțin dezvoltate.
Proiectul are ca obiectiv general creșterea relevanței formării profesionale pentru 340 de studenți. Totodată, proiectul urmărește îmbunătățirea nivelului de calificare pentru 169 de participanți, prin finalizarea cu succes a stagiilor de practică.
Programul include și dezvoltarea competențelor antreprenoriale, precum și a celor referitoare la mediu, climă, energie, economie circulară și bioeconomie. Participanții beneficiază, de asemenea, de indemnizații pentru stagii și competiții profesionale finalizate cu premii.
Campania proiectului „Școala Tinerilor Profesori de Încredere” este finanțată de Uniunea Europeană din Fondul Social European+ prin Programul Educație și Ocupare, cu un buget alocat de 4.701.518,60 lei. Proiectul are codul de identificare 311739.
Despre Asociația Școala Încrederii
Asociația Școala Încrederii este o organizație neguvernamentală care, din 2020, se dedică educației și formării comunității școlare. În centrul Programului se află elevul, cu nevoile și dorințele individuale, astfel încât fiecare copil să se simtă văzut, auzit și ascultat.
În ultimii cinci ani, Școala Încrederii a ajuns la 382 de grădinițe și școli de stat, peste 190.000 de elevi și 14.000 de cadre didactice.
Mai multe informații despre proiect sunt disponibile pe pagina oficială a Asociației Școala Încrederii.
