De la citirea unui text la înțelegerea și evaluarea informației din mediul digital, alfabetizarea este tratată de Comisia Europeană ca o competență care se construiește pe tot parcursul vieții. Noua Coaliție europeană pentru alfabetizare reunește școli, biblioteci, universități, organizații culturale, cercetători, părinți, autorități publice, organizații civice, angajatori și actori din zona media și tehnologiei. Inițiativa este legată de Planul de acțiune privind competențele de bază și de strategia Uniunii competențelor.
Problema pe care încearcă să o abordeze noua inițiativă europeană nu se rezumă la întrebarea dacă un copil știe să citească. Pentru Comisia Europeană, alfabetizarea înseamnă astăzi și capacitatea de a înțelege, interpreta, evalua și utiliza informații în forme diferite, de la textul scris și comunicarea orală până la conținutul vizual, audio și digital.
În această perspectivă a fost lansată, la Bruxelles, în 22 și 23 septembrie 2026, European Literacy Coalition – Coaliția europeană pentru alfabetizare, o rețea europeană multipartenerială dezvoltată de Comisia Europeană împreună cu organizații active în domeniul alfabetizării. Lansarea a venit după procesul de co-creare de la Varșovia din mai 2026, care a contribuit la elaborarea Memorandumului de la Varșovia, documentul fondator al coaliției.
Anunțul este relevant și pentru România. Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, a transmis într-o postare publicată pe Facebook, după lansarea coaliției, că școlile, bibliotecile și organizațiile din România sunt invitate să se alăture inițiativei. În aceeași postare, ea leagă necesitatea unor competențe de alfabetizare mai solide de rezultatele PISA 2025 și de transformările produse de utilizarea inteligenței artificiale.
De ce apare acum o Coaliție europeană pentru alfabetizare
Datele care stau la baza inițiativei arată că problema nu este una limitată la un singur sistem educațional.
Potrivit Comisiei Europene, rezultatele PISA 2025 arată că 31,3% dintre tinerii de 15 ani din Uniunea Europeană nu ating nivelul minim de competență la citire. Comisia folosește această cifră pentru a evidenția amploarea dificultăților de alfabetizare la nivel european. În același timp, datele din Survey of Adult Skills 2023 indică faptul că aproximativ unul din patru adulți de vârstă activă întâmpină dificultăți la citire și scriere.
În postarea sa, Roxana Mînzatu formulează situația astfel:
„Unul din trei tineri de 15 ani din Uniunea Europeană reușește cu greu să înțeleagă un text simplu atunci când îl citește.”
Cifra de 31,3% provine din datele PISA 2025 prezentate de Comisia Europeană și este exprimată, în postarea vicepreședintei executive, într-o formă rotunjită.
Pentru Comisia Europeană, implicațiile competențelor scăzute de alfabetizare depășesc rezultatele școlare. Pagina oficială a coaliției le leagă de accesul la educație și muncă, de participarea socială, culturală și democratică și de vulnerabilitatea la dezinformare.
Roxana Mînzatu subliniază, la rândul său, această perspectivă în postarea sa:
„Capacitățile reduse identificate prin PISA dăunează în diferite moduri procesului de învățare, gasirii unui loc de muncă sau a unui rol antreprenorial, chiar îndeplinirii celor mai banale demersuri cetățenești.”
Așadar, alfabetizarea este plasată într-un cadru mai larg decât cel al performanței școlare. Capacitatea de a înțelege informația este privită ca una dintre condițiile participării la viața economică, socială și civică.
Ce înseamnă, de fapt, alfabetizarea în noua strategie europeană
Unul dintre elementele importante ale Memorandumului de la Varșovia este abordarea alfabetizării ca pe o competență multidimensională și pe tot parcursul vieții. Documentul fondator al coaliției pornește de la ideea că alfabetizarea nu poate fi redusă la deprinderea inițială a cititului și scrisului. Ea include capacitatea de a interacționa cu idei și informații în contexte și forme diferite, inclusiv în mediul digital.
Prin urmare, un adult care poate citi fluent, dar care întâmpină dificultăți în a evalua credibilitatea unei informații găsite online, se confruntă cu o problemă de alfabetizare în sensul extins utilizat de noua inițiativă europeană.
Același lucru este valabil pentru un elev care poate identifica informația explicită dintr-un text, dar are dificultăți în a interpreta argumentul autorului, a compara informații sau a evalua critic ceea ce citește.
În această perspectivă, alfabetizarea digitală și alfabetizarea informațională nu apar ca domenii complet separate de citire și scriere, ci ca dimensiuni ale competențelor de care oamenii au nevoie într-un mediu informațional în schimbare.
O coaliție, nu un nou program școlar
Un aspect important pentru înțelegerea inițiativei este că European Literacy Coalition nu este un nou curriculum european și nici un program școlar unic pe care statele membre ar urma să îl introducă în școli.
Comisia Europeană o definește drept o rețea europeană multipartenerială, care conectează organizații din domenii relevante pentru alfabetizare, astfel încât acestea să poată coopera mai eficient, să facă schimb de expertiză și să sprijine acțiuni mai bine coordonate.
În consecință, coaliția are o componentă importantă de coordonare și colaborare.
Europa are deja organizații și rețele care lucrează în domeniul alfabetizării și promovării lecturii. Reprezentanța Comisiei Europene în România precizează că noua coaliție va veni în completarea activității unor inițiative și rețele existente, precum EU Read și ELINET.
Este o diferență importantă: accentul nu cade pe crearea unei singure metode europene de predare a cititului, ci pe construirea unei rețele care să permită cooperarea între actori și conectarea unor inițiative existente.
Cine poate face parte din Coaliția europeană pentru alfabetizare
Lista potențialilor participanți este mult mai largă decât cea a instituțiilor de educație.
Pagina oficială a Comisiei Europene menționează școli și furnizori de educație și formare, biblioteci și organizații culturale, universități și instituții de cercetare, organizații din domeniul alfabetizării, lecturii și societății civile, asociații ale profesorilor, cursanților și părinților, autorități publice și factori de decizie, angajatori și parteneri sociali, precum și organizații media și digitale.
În materialele dedicate lansării sunt menționați, de asemenea, educatori și promotori ai lecturii, editori, scriitori și ilustratori, bibliotecari și librari, cercetători, experți în tehnologie și media, lucrători din domeniul sănătății, reprezentanți ai autorităților publice, organizații culturale și ale societății civile, familii și cursanți.
Așadar, invitația transmisă de Roxana Mînzatu organizațiilor din România trebuie înțeleasă în acest cadru larg. Nu se adresează doar inspectoratelor școlare sau școlilor. O bibliotecă publică, o universitate, o organizație neguvernamentală care lucrează cu copii, o asociație de părinți, un proiect de promovare a lecturii, un editor, o organizație culturală sau un actor din zona media poate avea legătură cu obiectivele coaliției.
Pentru sectorul media, această deschidere este relevantă deoarece Comisia include explicit organizațiile media și digitale între actorii care influențează ecosistemul alfabetizării.
Ce urmărește concret coaliția
Obiectivele oficiale ale European Literacy Coalition sunt formulate în jurul mai multor direcții.
Una dintre ele este consolidarea colaborării cu școlile printr-o abordare de tip whole-school, în care alfabetizarea nu este responsabilitatea unui singur profesor sau a unei singure discipline, ci devine o preocupare a întregii comunități școlare.
O altă direcție este elaborarea și promovarea unor recomandări bazate pe dovezi pentru politicile de educație privind alfabetizarea.
Comisia urmărește, de asemenea, să conecteze și să eficientizeze inițiativele existente în Europa, să contribuie la dezvoltarea competențelor de alfabetizare ale elevilor și la consolidarea competențelor profesorilor și educatorilor.
O componentă distinctă vizează provocările alfabetizării în era digitală. Coaliția își propune să susțină cooperarea pe termen lung, învățarea între organizații și schimbul de practici eficiente între actorii implicați, dar și să crească gradul de conștientizare publică și angajamentul pentru alfabetizare și lectură.
Prin urmare, obiectivul nu este doar „să îi facem pe copii să citească mai mult”. Miza este mai largă: cum poate fi susținută capacitatea oamenilor de a utiliza și interpreta informația și de a participa la societate într-un mediu în care formele de comunicare se schimbă rapid.
De la educația timpurie până la adulți
O altă caracteristică importantă este perspectiva pe întreg parcursul vieții. Coaliția este una dintre acțiunile prevăzute în Planul de acțiune privind competențele de bază, adoptat de Comisia Europeană în martie 2025, în cadrul strategiei Uniunii competențelor. Planul acoperă dezvoltarea competențelor de bază de la educația și îngrijirea timpurie a copiilor până la vârsta adultă și urmărește să îmbunătățească predarea și învățarea competențelor de bază, să consolideze sprijinul acordat educatorilor și să creeze medii favorabile dezvoltării acestor competențe. În cazul alfabetizării, această abordare are o implicație importantă: intervenția nu ar trebui să înceapă doar atunci când un elev ajunge să aibă rezultate slabe la o evaluare.
Documentele europene pun accent pe dezvoltarea competențelor de bază de la vârste timpurii și pe sprijinul acordat profesioniștilor din educație. Planul de acțiune include, de asemenea, măsuri care urmăresc dezvoltarea unor medii de învățare și a unor comunități capabile să sprijine persoanele cu niveluri scăzute de competențe. Această perspectivă este compatibilă cu ideea că dificultățile de alfabetizare nu apar brusc la vârsta de 15 ani, când sunt măsurate prin PISA, ci se pot acumula de-a lungul mai multor ani.
De ce sunt incluse bibliotecile, familiile și comunitățile
Modelul propus de Comisia Europeană mută parțial discuția despre alfabetizare dincolo de sala de clasă, pornind de la ideea că dezvoltarea competențelor de citire, înțelegere și utilizare a informației este influențată de o serie de contexte în care oamenii învață și interacționează cu informația de-a lungul vieții.
Biblioteca poate deveni un spațiu important pentru promovarea lecturii și pentru accesul la resurse, în timp ce familia are un rol în formarea relației copilului cu lectura și limbajul, iar organizațiile culturale pot crea contexte în care lectura este asociată nu doar cu activitatea școlară, ci și cu experiențe sociale și culturale. În același timp, universitățile și cercetătorii pot contribui prin date, evaluări și identificarea unor practici care și-au demonstrat eficiența, în timp ce organizațiile media și cele din domeniul digital participă la configurarea mediului informațional în care oamenii citesc, interpretează, verifică și distribuie conținuturi.
Astfel, alfabetizarea nu mai este privită exclusiv ca o responsabilitate a școlii sau ca o competență care trebuie dobândită într-o anumită etapă a copilăriei, ci ca o capacitate care continuă să fie relevantă în contexte educaționale, profesionale, sociale și civice diferite. Tocmai această perspectivă explică de ce Coaliția europeană pentru alfabetizare este construită în jurul cooperării dintre mai multe sectoare și categorii de actori și de ce, în viziunea Comisiei Europene, consolidarea alfabetizării presupune intervenții care depășesc limitele sistemelor formale de educație.
Alfabetizarea și dezinformarea
Legătura dintre alfabetizare și dezinformare apare explicit în noua abordare europeană. Comisia Europeană include vulnerabilitatea la dezinformare printre consecințele asociate nivelurilor scăzute de alfabetizare și leagă această competență de capacitatea oamenilor de a înțelege și de a evalua informațiile cu care intră în contact.
În materialul dedicat lansării Coaliției la Bruxelles, Comisia arată că alfabetizarea nu se limitează la citirea și scrierea propriu-zise, ci trebuie privită și în raport cu modul în care oamenii se informează într-un mediu digital aflat în schimbare. Printre provocările menționate se află dezinformarea și misinformation, dar și probleme legate de atenție și bunăstare, ceea ce extinde discuția despre alfabetizare către felul în care oamenii receptează, interpretează și folosesc informația.
Aceeași direcție apare și în mesajul Roxanei Mînzatu despre lansarea Coaliției, în care aceasta vorbește despre dezvoltarea capacității elevilor și adulților „de a înțelege și evalua informațiile online, inclusiv de a recunoaște dezinformarea”. Afirmația se înscrie în obiectivele mai largi prezentate pentru Coaliție, care includ dezvoltarea unor competențe necesare pentru utilizarea informației într-un spațiu digital în care diferența dintre informație verificată, conținut manipulator și informație pur și simplu eronată poate fi dificil de identificat.
Alfabetizarea nu este, desigur, singurul răspuns la problema dezinformării. O persoană care citește fluent nu este automat imună la informații false sau manipulative. Totuși, capacitatea de a înțelege un text, de a urmări un argument, de a compara informații și de a acorda atenție sursei și contextului în care acestea sunt prezentate reprezintă o parte importantă a competențelor necesare pentru a naviga mediul informațional actual.
Ce legătură are inteligența artificială cu alfabetizarea
Una dintre schimbările importante din noua abordare europeană este faptul că alfabetizarea este discutată în relație directă cu transformările produse de tehnologie.
În postarea sa, Roxana Mînzatu scrie:
„Iar transformările rapide aduse de utilizarea inteligenței artificiale în tot mai multe aspecte ale vieții oamenilor impun ca aceștia să aibă competențe de bază și o gândire critică solidă.”
Această perspectivă este compatibilă cu preocupările prezentate de Comisia Europeană la lansarea coaliției, care include în discuția despre alfabetizare modul în care oamenii interacționează cu informația într-o lume digitală în schimbare.
De aici rezultă o implicație importantă pentru școală: alfabetizarea viitorului nu va însemna doar să îi înveți pe elevi să producă un text corect, ci și să îi ajuți să înțeleagă cine produce informația, în ce scop, pe baza căror dovezi și cum poate fi evaluată.
În cazul instrumentelor de inteligență artificială, această competență presupune și capacitatea de a evalua critic răspunsurile generate automat. Un text fluent nu este automat un text corect, iar accesul rapid la informație nu elimină necesitatea verificării acesteia.
Ce înseamnă inițiativa pentru școlile și organizațiile din România
Pentru școlile și organizațiile din România, interesul pentru Coaliția europeană pentru alfabetizare ține în primul rând de posibilitatea de a intra într-un spațiu european de cooperare în care experiențele, proiectele și practicile dezvoltate la nivel local pot fi puse în legătură cu inițiative și organizații din alte țări. Comisia Europeană precizează că organizațiile și persoanele care doresc să contribuie la activitatea Coaliției sunt invitate să se implice, iar Memorandumul de la Varșovia stabilește principiile comune pe care este construită această cooperare.
În cazul României, invitația a fost formulată explicit de Roxana Mînzatu în mesajul publicat cu ocazia lansării Coaliției: „Invit școlile, bibliotecile și organizațiile din România să se alăture”. Este însă important de precizat că participarea la această inițiativă nu presupune introducerea unui nou program școlar sau a unor obligații curriculare pentru școli. Coaliția este gândită ca o rețea de cooperare, în care organizațiile pot contribui cu experiență, proiecte, cercetare sau practici și pot avea acces la schimburi cu actori implicați în domeniul alfabetizării la nivel european.
Pentru o școală, această participare poate fi relevantă în măsura în care există deja proiecte sau preocupări legate de lectură, înțelegerea textului, dezvoltarea competențelor de bază ori colaborarea cu familia și comunitatea. Bibliotecile pot aduce în această rețea experiența acumulată în promovarea lecturii și în lucrul cu comunitățile, în timp ce universitățile și cercetătorii pot contribui cu expertiză, date și evaluări privind intervențiile din domeniul alfabetizării. Organizațiile neguvernamentale și culturale pot conecta proiectele pe care le desfășoară deja la o rețea europeană mai largă, iar organizațiile din zona media și digitală pot contribui la discuția despre felul în care oamenii înțeleg, verifică și folosesc informația într-un mediu digital aflat într-o schimbare rapidă.
Prin urmare, pentru România, relevanța Coaliției nu constă în apariția unei noi structuri care să se suprapună peste sistemul de educație, ci în posibilitatea ca actori care lucrează deja, din perspective diferite, asupra lecturii și competențelor de bază să se conecteze la o inițiativă europeană construită în jurul acestor preocupări.
Ce nu știm încă despre rezultate
Lansarea din septembrie 2026 marchează începutul oficial al coaliției, nu momentul în care rezultatele sale pot fi deja evaluate.
Comisia Europeană precizează că, în cadrul evenimentului de la Bruxelles, participanții au lucrat asupra modului în care coaliția poate conecta inițiative existente, poate facilita învățarea între organizații și poate consolida acțiunile eficiente în Europa. Contribuțiile participanților urmează să contribuie la dezvoltarea activității coaliției pe măsură ce aceasta se extinde.
Prin urmare, este prea devreme pentru a vorbi despre efecte măsurabile ale coaliției asupra nivelului de alfabetizare al elevilor sau adulților.
Există însă deja o arhitectură europeană în care inițiativa este plasată. Coaliția este una dintre acțiunile prevăzute în Planul de acțiune privind competențele de bază, adoptat în 2025 ca parte a Uniunii competențelor. Planul prevede inclusiv utilizarea unor instrumente europene de finanțare pentru investiții în educație și competențe, printre acestea numărându-se Erasmus+, Fondul Social European+, InvestEU și Horizon Europe, în funcție de domeniu și de condițiile aplicabile.
Impactul real al coaliției va depinde însă de modul în care această rețea va reuși să transforme schimbul de expertiză și recomandările bazate pe dovezi în practici aplicate, formare profesională, politici publice și intervenții accesibile comunităților.
De ce schimbă European Literacy Coalition perspectiva asupra alfabetizării
European Literacy Coalition pornește de la o abordare în care alfabetizarea nu se limitează la citire și scriere. În documentele Comisiei Europene, ea este legată și de capacitatea de a înțelege, utiliza și evalua informația, inclusiv într-un mediu digital în care oamenii interacționează cu texte, imagini, platforme online și sisteme de inteligență artificială.
De aici vine și deschiderea Coaliției către școli, biblioteci, universități, organizații culturale, autorități, organizații media și digitale, dar și către familii și alte categorii de actori. Alfabetizarea este tratată ca o competență care se formează și se consolidează în contexte diferite, nu doar în sala de clasă.
Foto: European Commission
CITEȘTE ȘI Primii trei ani contează. Ce arată noul raport OCDE despre accesul și calitatea educației timpurii
