Inteligența artificială în educație, între inovație și responsabilitate: reflecții de la Conferința Națională „Creativitate și inovație în educație”
Integrarea inteligenței artificiale în educație nu mai reprezintă o ipoteză de viitor, ci o realitate care reconfigurează profund procesele de predare, învățare și evaluare. În acest context de transformare accelerată, profesorul universitar Adrian A. Adăscăliței, autor al volumului „Introducere în utilizarea inteligenței artificiale în educație”, a susținut o intervenție amplă în cadrul unei sesiuni plenare, propunând o lectură sistemică a fenomenului și evidențiind atât potențialul inovator, cât și dimensiunea de responsabilitate etică asociată noilor tehnologii.
Încă din deschiderea discursului, acesta a subliniat schimbarea de paradigmă pe care o aduce inteligența artificială în educație: „Inteligența artificială redefinește educația modernă, integrează tehnologia în predare și învățare și atestare, verificare, cunoștințe”, a afirmat profesorul, indicând o reconfigurare structurală a modului în care sunt concepute procesele educaționale.
Intervenția a fost susținută în cadrul Conferinței Naționale „Creativitate și inovație în educație”, desfășurată în perioada 24–25 aprilie 2026 la Târgu Mureș, eveniment ajuns la cea de-a XIII-a ediție și dedicat temei „Etica implicării inteligenței artificiale în cercetarea și practica didactică”.
Ecosistemul învățării inteligente
Unul dintre conceptele-cheie dezvoltate în intervenție a fost cel de „ecosistem al învățării inteligente”. Acesta descrie un cadru integrat în care toți actorii educaționali – elevi, studenți, profesori, cercetători și instituții – sunt conectați prin intermediul tehnologiei digitale. „Ecosistemul învățării inteligente este un ansamblu în care toți cei implicați în educație sunt conectați prin tehnologie”, a explicat profesorul.
Acest ecosistem se sprijină pe trei piloni principali: design participativ inteligent, gândire computațională și utilizarea platformelor digitale care susțin o pedagogie centrată pe elev. În acest context, beneficiarii direcți sunt „utilizatorii inteligenți” – elevii și profesorii care interacționează activ cu aceste tehnologii.
Personalizarea învățării și redefinirea rolului profesorului
Un element central al discursului a fost accentul pus pe personalizarea învățării. Inteligența artificială permite adaptarea conținutului educațional în funcție de nivelul de cunoștințe, stilul cognitiv și ritmul individual al fiecărui elev. „Se trece de la un model uniform la unul focalizat, centrat pe elev”, a subliniat profesorul Adăscăliței.
Această transformare implică și o redefinire a rolului profesorului. Departe de a fi înlocuit, cadrul didactic devine un facilitator al învățării: „Profesorul devine mai mult ghid, mentor, facilitator, nu doar furnizor de informații”. În același timp, tehnologia îl sprijină în activitatea sa, oferindu-i instrumente pentru „feedback rapid și obiectiv” și pentru automatizarea unor sarcini precum evaluarea sau organizarea procesului didactic.
Învățarea adaptivă și feedback-ul în timp real
Exemplele oferite au ilustrat modul concret în care inteligența artificială poate fi integrată în activitatea didactică. În timpul orelor, profesorul explică lecția, iar sistemele inteligente generează exerciții adaptate fiecărui elev. „Elevii lucrează independent în ritm propriu, iar profesorul primește feedback rapid despre modul în care lucrează fiecare elev”, a explicat acesta.
Sistemele de tutorat inteligent au capacitatea de a ghida elevul pas cu pas, adaptând conținutul și ritmul de învățare. Practic, fiecare cursant învață în ritm propriu și beneficiază de traseu de învățare personalizat.
Datele educaționale și dimensiunea predictivă
Un alt punct de interes major a fost utilizarea datelor în educație. Profesorul a descris un circuit complex în care datele generate de activitățile de învățare sunt colectate, analizate și transformate în informații relevante pentru optimizarea procesului educațional.
Această analiză permite dezvoltarea unei dimensiuni predictive: identifică cursanții cu riscuri de eșec și care au nevoie de ajutor, sugerează intervenții timpurii, sprijină decizii instituționale. În acest sens, educația devine predictivă și strategică, nu numai reactivă, ceea ce marchează o schimbare de paradigmă în managementul educațional.
Interactivitate, gamificare și procesarea limbajului natural
Integrarea inteligenței artificiale deschide noi posibilități pentru crearea unor experiențe de învățare interactive și atractive. De la generarea automată de exerciții diferențiate la utilizarea procesării limbajului natural pentru analiză de text, traducere sau generare de conținut, tehnologia contribuie la diversificarea strategiilor didactice.
Gamificarea este, de asemenea, un instrument important, care stimulează implicarea prin joc și contribuie la creșterea retenției informațiilor. În acest fel, învățarea devine mai atractivă și mai eficientă.
Limite, provocări și necesitatea unei integrări etice
În ciuda beneficiilor evidente, profesorul Adăscăliței a subliniat importanța unei abordări echilibrate. „Inteligența trebuie integrată etic și controlat”, a avertizat acesta, insistând asupra necesității asigurării transparenței, protecției datelor și responsabilității.
Comparativ cu modelul tradițional, în care lecțiile sunt uniforme și centrate pe profesor, utilizarea inteligenței artificiale conduce la o educație interactivă, cu elevi activi și feedback instant. Totuși, echilibrul pedagogic trebuie menținut printr-o combinație de sarcini, dialog, reflecție și planificare.
Mesajul central rămâne unul clar: „Inteligența artificială e un instrument, nu un substitut”. Rolul profesorului rămâne esențial în ghidarea procesului educațional și în asigurarea unei utilizări responsabile a tehnologiei.
Conferința Națională „Creativitate și inovație în educație” a fost organizată de Casa Corpului Didactic Mureș, în parteneriat cu Universitatea „Dimitrie Cantemir” Târgu Mureș – partener gazdă, alături de Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca (Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației), Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” Târgu Mureș, Universitatea „Sapientia” și Universitatea de Arte din Târgu Mureș, cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Mureș și al altor organizații din domeniul educației și cercetării.
În cadrul aceleiași sesiuni, a avut loc și lansarea volumului „Introducere în utilizarea inteligenței artificiale în educație”, semnat de profesorul Adăscăliței, moderată de prof. drd. Alexandru Iosif Fodor.
Oana-Bianca MĂRGINEAN
